in 1959, cand punea pentru prima oarã piciorul pe pãmant romanesc, Amita Bhose, pe atunci Ray, nu-si imagina cã avea sã-si trãiascã jumãtate din viatã in tara lui Eminescu. Nici cã Tagore, subiectul cu care avea sã debuteze in presã – Rabindranath in Romania – in revista Des, in 8 mai 1961, avea sã incheie cercul scrierilor sale in paginile aceleiasi reviste – Razele soarelui in Romania (septembrie 1989). Vorbitoare nativã a limbii bengali, din fericire si limba maternã a lui Rabindranath Tagore, avea sã descopere, ca si Tagore insusi, de altfel, cu ocazia vizitei lui in Romania din 1926, o dragoste netãrmuritã a romanilor pentru opera Profetului Indiei, cum a fost supranumit. Singura traducãtoare a lui Tagore din limba bengali in romanã, profesoarã si de bengali la Universitatea Bucuresti, autoare a unui Manual de limba bengali, dedicat cursantilor sãi, organizatoare a unor spectacole dedicate personalitãtii si operei tagoreene, conferentiind sau scriind despre Tagore cu aceeasi pasiune cu care o fãcea despre Eminescu, Amita Bhose – Didi, sora noastrã mai mare – a fost cea mai bunã ambasadoare a culturii Indiei in Romania.Textul de fatã redã conferinta Tagore in Romania, sustinutã de Didi in mai 1991 la Sala Dalles, la Universitatea Cultural Stiintificã (Universitatea Popularã Ioan I. Dalles) si este in mare parte dedicatã vizitei poetului in Romania in 1926 dar si receptãrii operei lui, traducerilor, exegezelor, limbii bengali in Romania si activitãtii studentilor lui Didi.
Cu unele modificãri si sub un alt titlu – Rabindranath Tagore si Romania, textul a fost propus si revistei Academica in iunie 1991. Nu avem cunostintã ca acest text sã fi fost publicat – de altfel si Didi punea un semn de intrebare in dreptul lui, in lista Bibliografiei. Semnele de intrebare existente in Bibliografie ii apartin si ele indicau, la momentul conceperii listei, nelãmuriri ce urmau a fi clarificate.Includem aici si articolul Rabindranath Tagore si Romania apãrut in Romania literarã din mai 1977. Adãugãm cateva fotografii, manuscrise si dactilograme din arhiva lui Didi – Amita Bhose -, intru o incercare modestã de a reda o parte din activitatea atat de rodnicã si de dãruitã a lui Didi si a studentilor sãi din anii anterevolutionari.
