Poezia lui Raul Bribete reflecta aspecte (scoase din coerenta lor monotona) ale lumii din jur, convertite in procese psihice, in trairi ingropate in memorie, in meditatii, bazandu-se pe analogii, pe realitati paralele, sau ingropate unele intr-altele (fenomenul se poate desfasura si invers, dinauntru spre exterior). O textualitate exista in toate, producand o cunoastere prin lectura. ( ) Scrierea poemelor este o forma de dezmarginire, de scuturare de sine. Raul Bribete este un poet al abstractiunilor, al sinesteziilor ( ) pentru el, lumea este o neincetata metamorfoza. (Paul Aretzu)
