Am tradus cu o bucurie care sper ca se vede in texte. Am incercat sa fiu absolut fidel textului original, dar sa-i dau si o anume flexibilitate in romaneste. Nu e Cartarescu, e Dylan. Iata ce-am avut minut de minut in minte pe cand traduceam. Cartarescu e doar instrumentul prin care Dylan poate straluci in limba romana, imi spuneam. si totusi cititorul foarte familiarizat cu frazarea mea o va putea recunoaste si in aceste o suta de poeme din Dylan, caci e inevitabil sa fie asa. Tot ce pot sa sper e ca ea nu supara, ca e doar un element de fundal, poate o umbra necesara. […]
