Premiul Nobel pentru literatura i se acorda lui J.M. Coetzee, care infatiseaza intr-o multitudine de feluri surprinzatoarea implicare a outsiderului. (Motivatia juriului Nobel 2003)
Epoca de fier, considerata in 1990 Cartea anului in Marea Britanie de Sunday Express, impleteste cu subtilitate si umor retinut tragedia personala cu dramatismul unei epoci marcate in Africa de Sud de rasism si de violente sociale si politice. Doamna Curren, o fosta profesoara de limbi clasice, sufera de cancer in faza terminala. intr-o scrisoare-jurnal, adresata fiicei ei plecate demult in America, eroina isi descrie noua conditie, ce o impinge spre reconsiderarea propriei vieti, pe fundalul unei realitati fata de care, fara a o fi ignorat, a preferat sa se pastreze intr-o pasivitate filozofica pana in acel moment ororile apartheidului. Straduindu-se sa-si accepte boala care o macina, doamna Curren descopera cu disperare si manie crescande cancerul social si cultural al Africii de Sud. Incendierea unei asezari locuite de negri, uciderea unor activisti adolescenti, abuzurile si brutalitatea politiei si armatei, furia si revolta compun o plasa tot mai stransa in jurul eroinei, aducand violentele pana in pragul casei sale. Episoadele dramatice iau amploare pe masura ce degradarea fizica a doamnei Curren se accentueaza, facand-o tot mai dependenta de Vercueil, un om al strazii betiv care si-a facut culcus pe aleea ei. Vercueil ii devine singura fiinta umana apropiata, iar relatia dintre cei doi este surprinsa magistral de Coetzee.
