Preotul Iova Firca (1908-1988), licentiat nu doar al Facultatii de Teologie, dar si al Facultatii de stiinte a Universitatii din Bucuresti, subliniaza faptul ca multa stiinta il apropie pe om de Dumnezeu, pe cand putina stiinta il indeparteaza de El. Studiul retiparit acum, Cosmogonia biblica si teoriile stiintifice (1943), erudit si bine articulat, strabatut de un admirabil patos marturisitor si apologetic, nu doar ca lumineaza, din pers-ectiva. crestin-ortodoxa, raportul complex dintre religie si stiinta (spulberand teza incompatibilitatii lor), dar aduce in fata generatiei de astazi, ca pe o reamintire care obliga, o noua dovada despre nivelul cultural si efervescenta creatoare la care ajunsese Teologia romaneasca in perioada interbelica. Desi autorul nu a mai apucat sa scrie si proiectatul volum al doilea si desi informatia sa stiintifica, impresionanta, se opreste in mod fatal la nivelul anilor `40 (cand cartea a vazut lumina tiparului), studiul ramane in multe privinte util si actual, atat sub aspect ermeneutic, cat si sub aspect metodologic. El se dovedeste interesant nu numai pentru teolog, dar si pentru orice intelectual onest cu preocupari religioase, filosofice sau stiintifice, care ar dori sa capete o indrumare intr-o problematica prea adeseori prezentata tendentios si unilateral, mai ales sub presiunea ideologiei marxiste.
