Romanul lui Ma Jian, Taitei chinezesti (aparut in 1990 si tradus apoi in numeroase tari), descrie o lume bolnava, absurda, in care se nasc cele mai cinice povesti si meserii: donatorul profesionist de sange, scriitorul sarac care trebuie sa gaseasca un nou erou al revolutiei, asemeni lui Li Feng, si sa scrie despre el daca vrea sa intre in Marele dictionar de scriitori chinezi, femeia indragostita de un pictor, care se sinucide live, lasandu-se devorata de un tigru in vazul tuturor, proprietarul crematoriului, care alege cate o piesa muzicala in functie de meseria fiecarui decedat.
China comunista e o bucatarie in care se amesteca ingredientele unor istorii crude, anecdotice, suprarealiste. Lucrurile se precipita, destinele se decupeaza si prind apoi viata ca sa ne povesteasca despre o lume indepartata, monstruoasa, dar dureros de actuala si de empatica. in fiecare pagina a cartii cineva incearca disperat sa scape, sa fie liber sa iubeasca, sa aleaga.
