In constiinta literara romaneasca, Vasile Alecsandri sa impus, mult timp, in primul rand ca regeal poeziei, cum l-a definit Eminescu, desi opera sa s-a construit si pe alte doua coordonate esentiale ale creativitatii nationale, dramaturgia si proza. Spre deosebire de ceilalti scriitori din epoca sa, Vasile Alecsandri nu este livresc, nu calatoreste cu baedeckerul in mana, ci este prin excelenta spontan, personal, transcriind senzatiile proprii, directe. Vasile Alecsandri este, ca scriitor, un autentic calator romantic, cu o structura sufleteasca si spirituala adecvata.
