Insemnarile Anei imbraca de multe ori caracterul unei cronici istorice subiective, din care se vede ca autoarea nu iarta pe nimeni. Opiniile ei sunt cu atat mai interesante cu cat vin din partea unei nemtoaice care a trait printre romani, s-a adaptat la modul lor de viata, dar si-a pastrat intotdeauna spiritul tipic german.
Dumitru Roman
Caietul cu amintiri al Anei Greceanu a fost pastrat din generatie in generatie, trecand pe rand, dupa moartea autoarei, prin mainile mai multor urmasi. A fost mostenit de fiica sa Gabriela, iar dupa decesul acesteia a ajuns in grija surorii sale Maria Apotecker, apoi a fiicei acesteia, Geta, care la randul sau i-l va lasa fiicei sale Colette Ghimpeteanu. in final, caietul ii revine unchiului ei, istoricul si genealogistul Radu Scarlat Greceanu, cel care initiaza in 2010 traducerea insemnarilor Anei Greceanu.
Insemnarile reinvie in fata noastra chipul neobisnuit al unei femei obisnuite din boierimea romana, o patrioata romana de origine germana, o intelectuala prin vocatie, desi poate cu putina scoala, o vorbitoare perfecta de germana si franceza, o mama si sotie de o moralitate innascuta, o femeie cu minte agila, evoluata, interesata de cultura, de societate, de literatura, de istorie.
Ultimele pagini ale cartii infatiseaza, pe suport de hartie speciala, ilustratii ce provin din arhiva familiei Greceanu.
