Generatia mea cuprinde doi prozatori exceptionali, Stefan Agopian si Mircea Cartarescu, si un singur romancier in adevaratul sens al cuvantului, Stelian Tanase. – Gheorghe Craciun
Fragment din romanul Marele incendiator de Stelian Tanase:A identificat de vinerea trecuta un SUV negru, aidoma cu cel care-l storcise de caldaram pe Zgaiba. Poate chiar acela. Lucios, scanteind negru sub un felinar. Vivi s-a apropiat. Nu avea emotii. A scos fara zgomot canistra din tescherea. Avea nevoie de fix 8 secunde. A rasucit dopul, s-a lipit de caroserie, a varsat continutul. A imprastiat benzina deasupra rezervorului. Avea imaginea in cateva planse de manual. A tras bricheta din buzunar si a deschis-o. A pus iute foc. A durat 12 secunde sa se aprinda. A asteptat calm sa se ridice valvataia, a privit-o concentrat, ca in copilaria lui, cand se lasa fascinat de foc. L-ar fi privit ore-ntregi. S-a retras cinci pasi, a scos Leica, a tras reflex. Masina ardea foarte frumos. A durat 7 minute pana a cautat din priviri bicicleta, a ridicat-o din iarba. S-a suit in sa, a clinchenit soneria, salut. A apasat pedala si a disparut in noapte. A lasat masina la trotuar, arzand. Ce noapte!
