Departe de a fi o scriere pseudo-memorialistica, asemanatoare multor pagini iesite de sub condeiul ofiterilor de informatii (adesea impiedicat de autocenzura ce constituie o a doua natura pentru cei ce stiu ca a vorbi despre munca lor inseamna a pune in pericol nu numai interese nationale dar si vieti omenesti), romanul de fata, aflat la a doua editie, ne propune o incursiune intr-o lume frecvent evocata dar prea putin cu adevarat cunoscuta sau recunoscuta cea a Romaniei anilor sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial, ce avea sa aduca si sfarsitul unei epoci, prea scurta pentru ca putinele sale roade sa reziste tavalugului lasat liber sa bata Estul Europei de aliatii occidentali castigatori ai razboiului.
