La aceasta ora, Ioan Pintea are deja o recolta semnificativa de poezie ce-l individualizeaza in peisajul liricii romanesti actuale.
Pe pragul dificil dintre solicitarile unui univers tot mai dramatic laicizat si evlavia traita si practicata ca oficiant al altarului, el propune, cumva «la mijloc de rau si bun», o solutie de echilibru, de armistitiu, dupa ce traversase terenul mult accidentat al datelor vietii imediate, surprinse in stare de tensiune cu vizatele si prescrisele Reguli. (Ion Pop)
Prefata de Ion Pop
