Pentru publicul roman, Paracelsus este mai ales cunoscut pentru scrierile sale despre alchimie. Insa, geniul acestui autor, pe cat de misterios pe atat de clar si riguros, a adus o serie de contributii si in domeniul medicinei. Paracelsus, printre altele, este considerat parintele toxicologiei moderne, el fiind primul care a pus in discutie efectul exercitat de substante asupra corpului uman, sustinand in premiera utilizarea substantelor chimice si a mineralelor in medicina.Conceptia sa hermetica era aceea ca boala si sanatatea din corp se bazeaza pe asemanarea dintre om (microcosmos) si Natura (macrocosmos). Avand o abordare foarte diferita fata de metodele practicate din Antichitate si pana in epoca sa, Paracelsus a pus un accent fara precedent in stiinta medicala asupra observatiei si experimentului, redefinind practic atat rolul medicului cat si pe cel al medicinei ca arta.Paracelsus ramane o figura renascentista de mare complexitate, cercetarile sale asupra alchimiei, medicinei, cosmologiei, astrologiei etc, precum si personalitatea sa controversata fiind inca aduse in discutie in universitati si in diferite cercuri culturale din Europa secolului XXI.Potrivit lui Paracelsus toate functiile organice au la baza activitatea unui principiu universal de Viata. Acest principiu actioneaza in toate formele – incet sau repede, perceptibil sau imperceptibil, constient sau inconstient, normal sau anormal – in functie de constitutia formelor in care isi manifesta prezenta. Cata vreme caracterul (spiritul) unei entitati este mentinut, viata actioneaza in acea calitate ca un intreg, dar daca forma este distrusa si isi pierde caracterul, ea se manifesta in alte forme. Spiritul este centrul care atrage principiul vietii; daca spiritul si-a lepadat forma, viata va fi atrasa spre alte centre.
