Haideti, domnilor critici, sa ne facem treaba din mers, fara crispare, cu bucurie si savuros, pe cat posibil! Prea multa morga lasa loc si prostiei cu monoclu, la papion, de ce ne-am erija in fantosele preotesti ale unui cult care nu exista? Prin salile de lectura ale bibliotecilor publice, in edituri si la mesele redactionale altfel de citit se practica. Va invit impreuna cu toti ceilalti cititori in care nevoia de dreapta judecare sta alaturi de spiritul ludic, sa serviti din platourile de fata, sa dansati pe ritmurile acestui jazz etnic, cu nuante ardelenesti, si sa ne dam intalnire pana la reuniunea anuala urmatoare. Ovidiu Pecican
