Fie ca si-a propus, fie ca nu, Ioan T. Morar ne ofera o savuroasa contra-istorie a comunismului romanesc. Sub forma unor secvente adeseori burlesti, scriitorul livreaza imaginea unei lumi in care absurdul era regula, nu exceptia. Desi scrise sub ghilotina cenzurii, ele sint complet dezinhibate, cu o libertate a gindului si a expresiei ce le dadea, in epoca, un aer de neverosimil. si totusi, textele au aparut in presa ultimelor doua decenii comuniste, pe sub nasul activistilor de partid si al vamuitorilor ideologici. Cum a fost posibil acest lucru? Uneori, prin jocul hazardului, pe care autorul il explica in palpitante capitole de memorialistica. Adeseori, prin partide de sah incrincenate in care inteligenta s-a dovedit superioara obtuzitatii si prostiei. Cartea lui Ioan T. Morar este, pe linga certele virtuti literare, conectate la o nesecata mina de umor si inteligenta, un sclipitor document de epoca. Sintem invitati cordial sa urmarim felul in care o Romanie alternativa plina de umor, cu un accentuat simt al grotescului, inventiva, colorata, ironica da cu tifla cenusiului murdar al ideologiei comuniste. (Mircea Mihaies)
