Sesizam originalitatea destabilizanta a Sonetelor lui Shakespeare incepind cu destinatarii acestora. Femeia blonda, diafana, cu nume de zeita, a sonetierilor elizabetani se dedubleaza la Shakespeare intr-un tinar angelic, nenumit (Ideea inaccesibila, idealul inalt, petrarchesc) si o femeie bruna, la fel de misterioasa, ce reprezinta pasiunea viscerala, obscena, de fabliaux. Acelasi amestec de carnalitate si sublim se regaseste in Romeo si Julieta, dramatizare a iubirii imposibile din genul sonetistic. Piesa este scandata de sonete, culminind cu primul dialog amoros al tinerilor veronezi. Cuplul se naste, livresc, prin rima imperecheata a cupletului final dintr-un sonet si, fizic, printr-un sarut. in scurt timp, sarutul dragostei se transforma in imbratisarea mortii. Amor mort, amor etern Romeo si Julieta ramine cea mai manierista, cea mai arhetipala, dar si cea mai senzuala piesa a lui Shakespeare.
Volumul face parte dintr-o serie care isi propune sa analizeze intreaga opera dramatica si lirica a lui Shakespeare.
