Sunt, in acest volum, naratiuni aspre, precum crivatul podisului scitic dintre Dunare si Marea cea Mare, cu vraja unei atmosfere onirice, de la granita realului cu fantasticul, dar si scurte naratiuni satirice ale unui prozator cu totul remarcabil care pastreaza, adesea, respiratia larga si mierea trecutului din fraza sadoveniana sau a cronicarilor din evul de mijloc; la care s-ar mai putea adauga si pulberile nestatornice ale cetatilor scufundate, gustul de pelin, ingandurarea baltaretilor venind din paleoliticul tarziu al Dobrogei de Nord, mirosul de pelinita sarata si de stanca trasnita al stepei, rasuflarea grea a marii, dincolo de lumina confuza a baltilor si de malurile lor migratoare.
Lumea lui Ioan Florin Stanciu e un topos inconfundabil al literaturii noastre de azi.
Ioan HOLBAN
