Europa secolului al XVI-lea a stat sub semnul unei tensiuni care a schimbat pentru totdeauna soarta politica si religioasa a continentului. Noile idei reformiste impotriva Bisericii Catolice, care se raspindeau cu repeziciune si se transformau intr-o miscare sociopolitica si ideologica, au avut ca efect initierea Contrareformei, prin care catolicismul dorea sa-si recapete prestigiul. Evolutia celor doua miscari este cu atit mai aparte in spatiul habsburgic, marcat de diversitate etnica si confesionala inca de la inceputurile sale. Cartea lui Bogdan Ivanov abordeaza aceasta tema din perspectiva istoriografiei teologice, tinind seama de particularitatile fiecarei regiuni, din Boemia si Moravia pana in Transilvania. Cititorul va descoperi o analiza riguroasa a declinului universalitatii Bisericii Catolice si a consolidarii confesiunilor nationale in unul dintre cele mai interesante proiecte suprastatale de la inceputul epocii moderne.
