Toata Divina Comedie dovedeste ca religiozitatea lui Dante n-a fost niciodata abandonare, extaz, betie contemplativa, ca la mistici, ci o cucerire intelectuala si rationala, cu toate consecintele pe care o asemenea pozitie le presupune in sfera speculativa; si, totodata, ea n-a sufocat la el, ca la asceti, ci dimpotriva a intarit simtul valorilor vietii pamintesti si, in consecinta, al datoriei si al responsabilitatii, individuale si colective, de aplicat pe cont propriu si in societate. (S.A. Chimenz)
