Cartea dlui Lovinescu trebuie judecata mai intai in atmosfera ei, care este foarte unitara, si in telul pe care si l-a propus si realizat. Intrebarea e daca la baza interpretarii eroticii eminesciene exista o intuitie pe care sa se inalte fictiunea. Credem ca dl Lovinescu este cu totul de partea adevarului sufletesc si ca exprima aici profunda structura a temperamentului pasiv, a dragostei sublimate in euforie lirica si a reverentei umile a lui Eminescu in fata aparitiei astrale a iubitei. (Pompiliu Constantinescu)
