Oblomovismul nu este nici incapacitatea omului de a duce proiecte la bun sfarsit, nici incapacitatea lui de a-si asuma fiinta. Oblomovismul meu inseamna capacitatea omului de a intoarce spatele lumii pentru a se salva ca om. Al unei anumite lumi. Al unei lumi populate cu indivizi despre care dandy-ul Beau Brummell apucase sa spuna: Nimic nu seamana mai putin cu omul decat un om.






