Ceea ce uneste, intr-o opera remarcabil de coerenta si de unitara, in ciuda desfasurarii pe aproape cinci decenii, proiectul sau de reinventare a unei metode de cercetare a istoriei ideilor si interventiile ei politice de eseist critic e nodul teoretic al specificitatii istorice a capitalismului, ruptura istorica pe care o introduce aparitia acestuia contingenta si totusi indeajuns de puternica pentru a transforma radical logica de reproducere a societatilor vestice, apoi din intreaga lume. Fara a intelege caracterul extraordinar al instalarii capitalismului acest tip de reproducere sociala accidentala in origini si necesara in consecinte , cercetarile istoricilor economiei ori ale istoricilor ideilor politice vor purta in ele mereu un nucleu decisiv de anacronism, proiectand retroactiv in intreaga istorie un capitalism eternizat, in vreme ce scrierile politice dedicate chestiunilor contemporane vor neglija fatal posibilitatea depasirii capitalismului, naturalizandu-l inca o data, ca prezent perpetuu al pacii sociale si al bunastarii unei lumi in care notiunea de clasa a devenit irelevanta. A demonstra cat de prezenta si de adanc inradacinata e aceasta tendinta de naturalizare a capitalismului, in ciuda precautiilor explicite ale atator teorii si istorii, e una dintre sarcinile cartii de fata si contributia teoretica a lui Meiksins Wood la dezbaterea despre tranzitie. Acest volum, ce trateaza despre specificitatea istorica a capitalismului, este o ilustrare a principiilor materialismului istoric, principii care se afla, la randul lor, la baza celorlalte doua teme centrale ale scrierilor sale, istoria sociala a ideilor politice si, respectiv, analiza raportului intre stat si clase in societatea capitalista. Ceea ce face coerenta acestei opere, in ciuda multiplicitatii tematice si a elaborarii sale timp de peste patru decenii, este efortul de lamurire a naturii capitalismului, a esentei sale istorice si conceptuale, pentru a stimula simtul istoric, fara de care vor prospera atat fatalismul politic, cat si fratele sau geaman, optimismul apolitic. (Veronica Lazar)
