Inca de la inceputurile timpurii ale studiilor mele dedicate creatiei enesciene, am fost preocupat de faptul ca in mod aparent el nu a scris o opera majora pentru vioara si orchestra, care ar scoate in evidenta extraordinara lui arta violonistica si in acelasi timp desavarsitele sale insusiri componistice. Aceasta situatie s-a schintat in 1993 cand am gasit informatii privitoare la posibilitatea existentei unei asemenea opere la un moment dat in excelenta monografie a lui Enescu de Noel Malcom. In consecinta am urmarit cu ardoare aceasta incitanta pista, care m-a condus la muzicologa Clemansa Firca ; aceasta mi-a aratat intr-adevar cateva pagini ale unei lucrari aparent incompleta intitulata Caprice roumain.
