Hronicul mascariciului Valatuc

Spre deosebire de perioada interbelica, in care s-a remarcat ca un rasfatat al lumii culturale, in anii de dupa al doilea razboi mondial Pastorel a fost mai putin agreat de regimul comunist, pe seama caruia scrisese anumite epigrame devenite repede folclor. Se refugiaza in traduceri si in celebrele gastronomice, dar nu va scapa de represalii, de vreme ce niciunui regim totalitar nu i-a convenit vreodata libertatea rasului. Chiar daca unele texte subversive pe seama realitatilor socio-politice au fost puse in mod eronat sub semnatura sa, va fi condamnat in celebrul lot de intelectuali Noica-Pillat, suportand detentia politica in ultima parte a vietii sale. Ironizand prin supralicitare conventiile literare (de pilda, cea a manuscrisului gasit sau autoritatea criticii) si conventiile istoriografice (…), Al.O. Teodoreanu construieste in Hronicul mascariciului Valatuc una dintre cele mai provocatoare lumi fictionale din interbelicul romanesc. O lume in care „blagoslovitii ieseni” si semenii lor de peste Milcov traiesc pasional si chefuiesc neobosit, iar fericitul cititor nu poate fi decat contaminat de religia sanatoasa a seninatatii si rasului. – Loredana Cuzmici