Avem acum acest excelent volum intitulat Lucru de mana, un volum cu o structura originala (nu doar prin felul in care sunt gandite cele trei parti ale cartii, ci si prin ideea notelor-poem), cu texte in care cateva existente (a autoarei, a mamei, a tatalui, a Maminei, a bunicului) sunt marcate de linii ce se intrepatrund si se despart sofisticat si emotionant, desenand o harta intima, a vulnerabilitatilor, o harta cu o legenda grava, o legenda care ne ajuta sa patrundem in teritoriul poeziei scrise de Alice Popescu. Paradoxal, forta autoarei vine din fragilitatea sa, pentru ca aceasta fragilitate transcende cadrul observatiei imediate, al starilor sufletesti primare.
