stefan Bolea are un condei exersat si acest lucru se vede imediat la lectura cartii. Fraza este bine condusa, exprimarea este expresiva, luminand contururile ideilor, demonstratia se articuleaza logic, discursul este convingator si flexibil. Corin Braga
Calitatea intelectuala? inalta? a autorului se vede de fapt de la primele pagini ale prezentei carti. Cercetarea lui stefan Bolea asupra umbrei urmeaza un fir conceptual livresc, un drum cu serpentine prin creatii de natura? filosofica?, literara? s?i psihologica? uneori prin creatii muzicale, apoi filmice din secolul al XIX-lea s? i apoi, in parte, din secolul XX. Marta Petreu
Sa notam originalitatea temei abordate, acuratetea analizelor de text, comprehensiunea inter- si transdisciplinara a interpretarii, un fin spirit critic, adaptat temei insesi, precum si o bibliografie impresionanta, din care noi insine am avut multe de invatat. Virgil Ciomos
Transferul in plina postmodernitate a unui concept bine inradacinat in mentalul occidental de secol al XIX-lea este pasionant, iar recursul la sugestiile provenite din cultura light indica si ele lejeritatea cu care stefan Bolea se deplaseaza pe toate palierele culturale. Avem de-a face cu o carte excelenta, rod al unui spirit viu si rafinat, o carte bazata pe o bibliografie extrem de vasta, de noua si de variata. Ilinca Ilian
Cu toate ca ne-am ocupat de literatura secolului al XIX-lea, am pus intotdeauna accentul pe perceptia noastra (extrem contemporana) asupra veacului in cauza. De aceea, am operat cu o reconstructie a secolului al XIX-lea din perspectiva filosofiei contemporane si a culturii pop. Un serial precum Penny Dreadful (2014-2016), creat de John Logan, in care apar cateva din personajele despre care discutam in acest studiu (Victor Frankenstein, Henry Jekyll, Dorian Gray, Dracula etc.) reconstituie veacul al XIX-lea dintr-o perspectiva care pare mai postmoderna decatepoca noastra. Amintim, in acest sens, parodia personajului Caliban la poezia I Wandered Lonely as a Cloud (1804) de William Wordsworth, care arata divergenta dintre romantismul timpuriu si modernismul unei societati industriale care se pregateste de explozie: Suntem oamenii fierului si ai mecanizarii acum. Suntem motoare cu aburi si turbine. Cum ai fost atat de naiv sa-ti imaginezi ca vom vedea eternitatea intr-o narcisa? Or, cartea noastra nu poate fi considerata o oda a unui secol perimat si vetust, ci un telescop spre problemele societatii noastre observate printr-un detour catre veacul care a descoperit industrializarea, nationalismul, inconstientul si modernitatea. Aproximativ din 1880 a inceput avansul terifiant al Planetei Melancholia, imaginat de Lars von Trier, pe care-l putem incetini, nu si stopa. Secolul al XIX-lea este alter egoul momentului actual, umbra noastra, pe care, fie o vom integra, fie o vom experimenta permanent in reteaua proiectiva, aidoma unui sfarsit continuu. stefan BOLEA
stefan BOLEA (n. 1980, Baia Mare) este redactor al revistei Apostrof, redactor- sef al e-revistei EgoPHobia si colaborator al revistei anglo-americane Philosophy Now. Este doctor in filosofie (2012) si doctor in filologie (2017) al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Este dublu licentiat in Filosofie si Studii Europene si absolvent al unui Master de Studii Americane, bursier Yggdrasil la Universitatea din Oslo, bursier DAAD la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, bursier OeAD la Universitatea din Viena s.a. Printre lucrarile sale de filosofie amintim: Existentialismul astazi (2012, 2019), Theoria (2015), Biblia nihilista (2017). A publicat patru volume de versuri, Razboi civil, (2005, 2016), Noaptea instinctelor (2009), Gothic (2011), AntiZeu (2014), precum si proza: Caietul Roxanei (2013, 2018), Caietul psihopatului (2015). A obtinut saptesprezece premii si distinctii la concursuri nationale de poezie si proza. A fost, de asemenea, de trei ori finalist al Festivalului de Poezie Prometheus. Scrierile sale au fost analizate in volumul stefan Bolea in apele grele ale Rechinului (2010). Selectii din textele sale au fost traduse in engleza, germana, franceza si portugheza.
