Unul dintre cele mai percutante romane ale literaturii italiene contemporane, La voia intamplarii este inainte de toate strigatul mut, asternut pe hartie, al unui prizonier si al unui fugar. Salvatore Cippico, un batran internat in rezerva unui spital de psihiatrie a trecut atat prin lagarele naziste, cat si prin gulagul iugoslav de la Goli Otok, iar acum isi povesteste viata… Dar este intr-adevar eroul romanului,cel care povesteste,sau citim de fapt istorisirea altcuiva? Sub semnul acestei incertitudini, povestea se impleteste, aparent la voia intamplarii, cu ecoul imaginat al altor voci sau alter-ego-uri ale personajului, intr-o serie de istorisiri paralele ale caror protagonisti sunt, pe rand, Jorgen Jorgensen, regele Islandei, fondatorul unei asezari urbane in tinutul lui Van Diemen sau unul dintre argonautii porniti in cautarea Lanii de aur. Confesiune si raport clinic, epopee de factura joyciana, romanul lui Claudio Magris este o primejdioasa calatorie in timp, pe apele agitate ale memoriei, in cautarea unui sens, sau cel putin a unei cai de iesire din temnita corporalitatii, a carei miza nepretuita este aflarea libertatii.
