Beciuri naturale

Inginer diplomat Claudia Lorenz-Ladener a studiat arhitectura, iar in prezent conduce o editura. Recolta bogata de mere de care s-a bucurat intr-un an, a reprezentat momentul decisiv in care a inceput sa se gandeasca serios la posibilitatile de depozitare in stare proaspata a fructelor si legumelor. Astfel a luat nastere aceasta carte.

Cine isi mai aminteste de stravechile noastre bordeie, ajunse aproape o amintire, nu va gresi intuind ca aceasta carte, pornind de la principiile constructive ale bordeiului de odinioara, isi propune sa prezinte cam tot ce se mai construieste astazi in vederea exploatarii optime a insusirilor peretilor ingropati: variatie minima de temperatura intre iama si vara, lipsa curentilor de aer daunatori si altele. Se porneste de la simplele gropi de depozitare a legumetor si fructelor, protejate la suprafata cu materiale termo si hidroizolante naturate sau sintetice, se ajunge apoi la silozurile semiingropate, de capacitate mai mare, in care se depoziteaza legume si fructe, pentru a se ajunge la constructiile zidite, aflate in afara locuintelor sau in interiorul acestora. Practic, amplasarea unor astfel de constructii se poate face cam oriunde cu o singura conditie: adancimea beciului sa nu ajunga la stratul acvifer. Nu lipsesc nici exemplele de reorientare a unor spatii existente in cladiri vechi insistandu-se asupra solutiilor dar si a materialelor. Dar, asa cum face orice autor occidental, ne este tasata si noua posibilitatea interventiilor personale acolo unde unele amanunte au fost „omise”. – Fl. Mateescu