Forta naturii

• Premiul Davitt 2018
 

De la autoarea bestsellerului Arsita

Cinci colege din Melbourne pleaca intro excursie de team building in masivul Giralang, pe traseul care traverseaza un tinut impadurit. Dar una dintre ele, Alice, nu se mai intoarce. Si fiecare colega spune o poveste usor diferita despre ce sa intamplat. Agentul federal Aaron Falk este insarcinat sa elucideze soarta disparutei. Intro investigatie care il poarta prin hatisurile unei paduri putin umblate, Falk descopera o multime de indicii misterioase si se straduieste sa descalceasca ghemul de relatii personale si profesionale, de suspiciuni si tradari dintre cele cinci femei. Cine spune adevarul si cine minte? Oare Alice a fost omorata de una dintre ele?

O poveste tulburatoare despre lupta pentru supravietuire. Harper dovedeste inca o data ca este o adevarata forta literara. – Publishers Weekly

Toate personajele romanului au profunzime. Si mai ales Aaron Falk, care e mai mult decat un detectiv conventional. Meditativ si plin de compasiune, Falk este busola morala a cartii. – New York Times Book Review

Un thriller care iti da fiori nu doar prin grozaviile descrise, ci mai ales prin duritatea luptei pentru supravietuire date de cele cinci femei izolate in mijlocul naturii necrutatoare. – The Observer
 

Forta naturii are un nivel de suspans greu de suportat. O reusita chiar mai impresionanta decat Arsita. – The Sunday Times
 

Un roman ingenios si captivant, a carui actiune se desfasoara intrun ritm excelent dozat, condusa de relatiile complexe dintre cele cinci femei. – Irish Times
 

Jane Harper sa nascut in Manchester si sa mutat cu familia in Australia cand avea opt ani. Dupa sase ani, perioada in care a obtinut cetatenia australiana, sa intors in Marea Britanie. A studiat literatura si istoria la Universitatea Kent, apoi a lucrat cativa ani ca jurnalista de stiri pentru Hull Daily Mail, iar in 2008 sa mutat inapoi in Australia. In prezent, locuieste la Melbourne cu sotul si cei doi copii.

In lumina cruda a diminetii, se vedea ca ochii ii erau rosii si incercanati. Falk nu-si dadea seama daca din pricina lipsei de somn sau daca plansese. Amandoua, poate. 

– Sergentul King ti-a dat voie sa pleci?

– Da, a zis ca pot sa plec. 

Era deja la usa. 

Sa nu plecati fara mine, va. rog. Ma duc sa-mi iau bagajul. Dureaza cinci minute. 

A disparut inainte ca Falk sa mai poata spune ceva. Pe tejgheaua receptiei, Falk observa un maldar de fluturasi tipariti. Deasupra unei reproduceri dupa fotografia de prezentare a lui Alice Russell, zambitoare, scria cu majuscule DISPARUTA, plus detalii esentiale si o descriere. Dedesubt era ultima fotografie de grup pe care o facuse Ian Chase la punctul de plecare pe traseul Mirror Falls. 

Falk se uita la ea. In mijloc era Jill Bailey, iar Alice si Lauren, in stanga ei. Bree era la dreapta lui Jill, si Beth, cu o jumatate de pas mai departe fata de restul grupului. Detaliile erau mai usor de distins pe fluturas decat pe telefonul lui Chase. Toate fetele erau zambitoare, dar privite mai de aproape lui Falk i se paru ca fiecare zambet era putin fortat. Oftand, impaturi fluturasul si-l baga in buzunarul de la haina. 

Carmen folosi statia radio a rangerului si, pana obtinu ea de la sergentul King confirmarea celor spuse de Lauren, aceasta a revenit. Statea in usa cabanei, cu rucsacul in mana. Era murdar si Falk isi dadu seama, tresarind, ca era acelasi rucsac pe care Lauren il avusese in timpul excursiei. 

– Va multumesc foarte mult, zise ea, luandu-se dupa ei spre parcare. 

S-a urcat pe bancheta din spate. Si-a tras centura de siguranta si a ramas dreapta, cu mainile inclestate in poala. Falk isi dadu seama ca era disperata sa plece. 

– Acasa e totul bine? intreba el, pornind motorul.

– Nu stiu, raspunse Lauren, incruntata. Are vreunul dintre voi copii? 

Falk si Carmen clatinara amandoi din cap.”