Biografie politica la superlativ. – Sunday Telegraph
Lenin este si astazi o personalitate controversata. Unii il privesc cu aversiune, altii inca ii propaga ideile. In poate cea mai cunoscuta si mai bine documentata biografie a lui Lenin, Robert Service ni-l prezinta asa cum nu il intilnim in cartile de istorie: ca o figura politica marcanta, dar si ca un om obisnuit. Un om care s-a bucurat de sustinerea familiei, dar care, dupa ce fratele sau a fost executat din ordinul tarului, a devenit un rebel. Un om a carui dorinta de distrugere s-a dovedit a fi mai puternica decit dragostea pentru proletariatul in slujba caruia sustinea ca se afla. Un om care, impins de preocuparile sale intelectuale si de furia impotriva regimului, a ajuns, dintr-un tinar activist marxist, fondatorul partidului comunist si al statului sovietic. Un om care a lasat mostenire Rusiei opresiunea politica si intimidarea sociala, dar pe care, in pofida suferintelor indurate de pe urma comunismului, multi l-au jelit la moartea sa si dupa aceea.
Cel mai bun punct de plecare pentru a-l cunoaste pe fondatorul bolsevismului este cartea istoricului britanic Robert Service. Service scrie impotriva canonului referitor la Lenin care predomina atit in Est, cit si in Occident. – New York Review of Books
Cea mai importanta contributie a cartii sint informatiile de ordin personal. Datorita lor, Lenin apare mai uman, dar si mai inspaimintator. Service nu lasa relatarile sa alunece in sentimentalism si nu uita nici o clipa despre cine vorbeste. – Wall Street Journal
Daca, datorita anumitor circumstante, istoria nu s-ar fi intors in favoarea lui, Lenin ar fi putut ramine un exilat anonim. Aceasta biografie superba arata de ce nu s-a intimplat asa. – Booklist
Fragment din cartea „Lenin. O biografie” de Robert Service
„Cu atit mai uluit a fost in dimineata zilei de marti, 4 iulie, cind a fost trezit de un trimis al Comitetului Central bolsevic. Maksimilian Savelev, care facea parte din redactia Pravdei si era un apropiat al radicalilor din Organizatia Militara, venise la Neivola cu trenul ca sa-i dea lui Lenin de veste ca demonstratiile impotriva Guvernului Provizoriu erau pe punctul de a scapa de sub control si ca ministrii planuiau sa ia contramasuri dure. Indiferent de starea in care se afla, Lenin a trebuit sa puna capat vacantei si sa se intoarca la Petrograd. Putea sa fie o insurectie tot asa cum putea sa fie si un fiasco. Varsarea de singe era aproape inevitabila. Locul lui Lenin nu era in Finlanda, ci alaturi de camarazii sai din Comitetul Central bolsevic. Micul grup format din Lenin, Maria Ilinicina, Savelev si Bonci-Bruevici si-a facut bagajele in pripa si a luat primul tren inapoi catre granita administrativa ruso-finlandeza de la Beloostrov, apoi mai departe spre Gara Finlanda. Calatoreau cu pasapoarte legale, iar Bonci-Bruevici se temea ca nu cumva sa intre in conflict cu alti pasageri, insa nu s-a intimplat nimic De la Gara Finlanda s-au grabit spre resedinta Matildei Ksesinskaia, pentru ca la amiaza sa se alature Comitetului Central.
Grevele si demonstratiile durau deja de citeva zile ; multimi de muncitori, soldati si marinari se adunau frecvent in fata vilei, asteptind din partea Comitetului Central un semn pentru un atac decisiv impotriva Guvernului Provizoriu. La fel s-a intimplat si la scurt timp dupa intoarcerea lui Lenin, caruia i s-a cerut sa iasa la balcon si sa se adreseze multimii. La inceput a ezitat, insa liderii bolsevici din Kronstadt l-au convins s-o faca. Lenin era sigur in acel moment ca criza fusese supraalimentata si ca liderii Organizatiei Militare actionasera iresponsabil. Intorcindu-se spre cei care erau cu el in vila Ksesinskaia, le-a spus: Meritati o chelfaneala zdravana pentru treaba asta!”17, apoi s-a dus pe balcon si a cerut multimii sa-si meninta calmul. A sustinut ca demonstratiile antiguverna-mentale trebuiau sa fie inainte de toate pasnice, insa mesajul sau nu a fost bine primit. Multimea crezuse ca Lenin, care scrisese inflacarat despre nevoia de a inlatura Guvernul Provizoriu, se va pronunta pentru actiune violenta si neintirziata. Lenin insa a gindit cumpatat, iar la primele ore ale zilei de 5 iulie Comitetul Central bolsevic a facut si ultimul pas inapoi, anulind demonstratia care fusese planificata pentru mai tirziu in acea zi.”
