Wise Guy. Lectii dintr-o viata

Guy Kawasaki a fost o prezenta constanta in lumea tehnologiei inca de cand facea parte din echipa Macintosh a Apple, in anii 1980. Este celebru pentru invatamintele sale din sfera antreprenoriatului, a investitiilor cu capital de risc, a marketingului si evanghelismului in afaceri. Dar inainte de toate acestea nu a fost decat un pusti din clasa de mijloc din Hawaii, nepotul unor bunici imigranti din Japonia, un copil caruia i-a placut fotbalul american si care era un elev de nota 8 la engleza, in clasa a IX-a. 

 

Wise Guy, cea mai personala carte pe care a scris-o, este despre surprinzatoarea sa calatorie. Nu este un volum traditional de memorii, ci o serie de scurte evocari. A cochetat cu ideea de a-i pune titlul „Supa Miso pentru suflet” datorita acestor povesti (asemanatoare celor din seria „Supa de pui pentru suflet”), care ilustreaza o gama bogata de experiente care l-au luminat si l-au inspirat. In aceasta carte, Guy Kawasaki isi povesteste surprinzatoarea calatorie, acoperind nenumarate subiecte, de la valori morale, pana la aptitudini de business sau cresterea copiilor. Asa cum scrie chiar el, „sper ca povestile mele sa te ajute sa traiesti o viata plina de bucurii, mai productiva si mai plina de sens. Daca aceasta carte reuseste sa faca asta, atunci va fi cea mai buna poveste dintre toate”.

 

Il vei urmari pe Guy pe masura ce: 

• Obtine primul lui job real in domeniul bijuteriilor, care s-a dovedit o pregatire surprinzator de utila pentru lumea tehnologiei. 

• Denigreaza unul dintre potentialii parteneri Apple in fata directorului executiv al companiei respective, fiind instigat chiar de Steve Jobs. 

• Isi distruge cariera la Apple cu o singura propozitie, dupa ce Jobs refuza sa-i ofere acces inainte de lansare la o copie a materialului folosit in campania publicitara Gandeste altfel: „E OK, Steve. Nici eu nu am incredere in tine”. 

• Isi revizuieste atitudinea infatuata dupa ce este confundat cu Jackie Chan de patru tinere. 

• Se apuca de surf la 62 de ani – ceea ce il invata ca poti descoperi o pasiune noua la orice varsta, dar e mai usor cand esti tanar. 

 

Incepand cu Apple si pana la Canva, Guy s-a focusat sa aduca plus-valoare oamenilor prin modul lui unic de a gandi. Ai in mana povestea vietii unui om care si-a dedicat timpul pentru a incanta oamenii prin produsele si serviciile sale. Cartea aceasta este o scurtatura care iti va arata cum gandeste un mare strateg de marketing al acestei planete. – Avi Cicirean, Brand Emotion | Brand Minds | Digitalium 

 

Dupa 35 de ani in care a plonjat cu capul inainte si a practicat diverse activitati – evanghelist, scriitor, speaker si antreprenor –, Guy ne ofera un cadou enorm: o multitudine de sfaturi necesare astazi, indiferent de domeniul in care activam. Te invitam sa lecturezi autobiografia si invatamintele lui; cu siguranta abilitatile tale viitoare iti vor multumi. – Argumentul UniCredit

Fragment din cartea „Wise Guy. Lectii dintr-o viata” de Guy Kawasaki:

„Tata stie cel mai bine

 

Dan Feldhaus era un profesor foarte bun de matematica de la `Iolani si se ocupa si de indrumarea aspirantilor la studii superioare. Trebuie sa fi vazut el ceva la mine, pentru ca m-a convins sa ma inscriu la Stanford. Spre surprinderea mea, am fost admis. Singura explicatie este ca, la inceputul anilor 1.970, americanii de origine asiatica erau considerati a fi o minoritate discriminata, asa ca am fost admis datorita originii mele.

Am avut o medie generala de 3,4 si rezultatele pe care le obtinusem la testarile SAT au fost de 6io puncte la matematica si 68o la engleza. Erau punctaje bune, dar nu grozave. Nu am facut meditatii ca sa-mi cresc media si nici nu m-a ajutat vreun consultant sa-mi rafinez eseurile. Nu am fost sa fac turul niciunei facultati (nici macar la Universitatea din Hawaii, care era la trei kilometri departare de `Iolani). In 2028, comisia de la Stanford nici macar nu citeste cererile de inscriere ale candidatilor care nu au o medie de cel putin 4,2, un punctaj de minimum 2 400 la testarile SAT si un Premiu Nobel pentru fondarea unei organizatii nonprofit – cu exceptia cazului in care familia candidatului a donat vreo cladire universitatii. In niciun caz nu as fi fost admis la Stanford in 2028.

Sa nu ma intelegeti gresit: nu eram chiar un ratat. Am castigat premiul pentru „elevul cu cele mai bune rezultate sportive” din promotia 1972 de la `Iolani. De asemenea, am castigat si premiul pentru „sportivul cu cele mai bune rezultate scolare”, la egalitate cu un coleg de clasa pe nume Mufi Hannemann. (Acestea sunt doua premii diferite: cu accent pe excelenta academica in raport cu performantele sportive sau cu accent pe reusitele sportive in raport cu rezultatele academice.) Mufi Hannemann a mers apoi la Harvard, a obtinut o bursa Fulbright si a ajuns sa fie primarul orasului Honolulu.”