In noul sau roman autobiografic, Paulo Coelho reinvie visul de iubire si pace universala al generatiei hippie de la inceputul anilor 1970.
Paulo, un brazilian de 23 de ani care isi doreste sa devina scriitor, strabate lumea in cautarea libertatii si a sensului profund al existentei. La Amsterdam o intalneste pe Karla, o tanara olandeza care isi asteapta insotitorul predestinat pentru a ajunge in Nepal. Drumurile lor se incruciseaza in Piata Dam, unde hotarasc sa plece impreuna cu legendarul Magic Bus, urmand o bine-cunoscuta ruta hippie. Calatoria lor prin Europa marcheaza inceputul unei povesti de dragoste si al cautarii de sine. La Istanbul, Paulo trece printr-o serie de experiente initiatice care ii dau posibilitatea sa descopere valori si principii ce-l vor ghida intreaga viata.
Hippie, romanul in care Paulo Coelho intretese aventura, filozofia si intamplari semnificative din propria tinerete, este o carte importanta si relevanta pentru vremurile in care traim.
Traducere si note de Simina Popa
Fragment din romanul Hippie, de Paulo Coelho
„Tanara de langa el s-a oprit, a cumparat flori si, in loc sa le tina in mana, a facut doua buchetele, unul i l-a pus lui in par, si unul si l-a pus ei. Gestul acesta, departe de a parea ridicol, era un mod de a sarbatori micile victorii ale vietii, asa cum grecii isi elogiau cu milenii in urma invingatorii
si eroii in loc de aur, coroane de lauri. Chiar daca ajungeau sa se ofileasca si sa dispara, nu apasau prin greutatea lor si nu aveau nevoie de paza de durata, precum coroanele regilor si reginelor. Multi dintre cei care treceau pe strada aveau flori in par, ceea ce facea ca totul sa fie mai frumos.
Oamenii cantau la fluier, la vioara, la chitara, la sitar indian – parea o coloana sonora alcatuita de-a valma, dar care se armoniza in mod natural cu strazile orasului fara trotuare, pline de biciclete: timpul invartindu-se cand mai incet, cand mai rapid. Lui Paulo ii era teama ca miscarea mai rapida se va impune si visul se va sfarsi curand.
Pentru ca el nu se afla pe o strada, ci intr-un vis in care personajele erau din carne si oase, vorbeau in diverse limbi, se uitau la femeia de langa el si suradeau in fata frumusetii ei, ea le intorcea zambetul, iar el simtea o impunsatura de gelozie, repede inlocuita de mandria de a fi el cel ales s-o insoteasca.
Unii vindeau tamaie, altii bratari, geci colorate probabil facute in Peru sau in Bolivia, iar lui ii venea sa le cumpere pe toate, pentru ca toti ii zambeau si nu erau nici enervanti, nici insistenti, ca vanzatorii din magazine. Daca el cumpara ceva de la ei, poate ii ajuta sa mai ramana inca o noapte, inca o zi in paradis – desi stia ca toti, absolut toti, se descurcau si puteau sa supravietuiasca in aceasta lume. Paulo trebuia sa economiseasca cat mai mult si sa descopere cum sa traiasca in acel oras pana cand biletul de avion incepea sa cantareasca mai greu in borseta prinsa cu elastic in jurul braului, pe sub pantaloni, anuntandu-l ca e timpul, ca trebuie sa iasa din vis si sa se intoarca la realitate. ”
Paulo, un brazilian de 23 de ani care isi doreste sa devina scriitor, strabate lumea in cautarea libertatii si a sensului profund al existentei. La Amsterdam o intalneste pe Karla, o tanara olandeza care isi asteapta insotitorul predestinat pentru a ajunge in Nepal. Drumurile lor se incruciseaza in Piata Dam, unde hotarasc sa plece impreuna cu legendarul Magic Bus, urmand o bine-cunoscuta ruta hippie. Calatoria lor prin Europa marcheaza inceputul unei povesti de dragoste si al cautarii de sine. La Istanbul, Paulo trece printr-o serie de experiente initiatice care ii dau posibilitatea sa descopere valori si principii ce-l vor ghida intreaga viata.
Hippie, romanul in care Paulo Coelho intretese aventura, filozofia si intamplari semnificative din propria tinerete, este o carte importanta si relevanta pentru vremurile in care traim.
Traducere si note de Simina Popa
Fragment din romanul Hippie, de Paulo Coelho
„Tanara de langa el s-a oprit, a cumparat flori si, in loc sa le tina in mana, a facut doua buchetele, unul i l-a pus lui in par, si unul si l-a pus ei. Gestul acesta, departe de a parea ridicol, era un mod de a sarbatori micile victorii ale vietii, asa cum grecii isi elogiau cu milenii in urma invingatorii
si eroii in loc de aur, coroane de lauri. Chiar daca ajungeau sa se ofileasca si sa dispara, nu apasau prin greutatea lor si nu aveau nevoie de paza de durata, precum coroanele regilor si reginelor. Multi dintre cei care treceau pe strada aveau flori in par, ceea ce facea ca totul sa fie mai frumos.
Oamenii cantau la fluier, la vioara, la chitara, la sitar indian – parea o coloana sonora alcatuita de-a valma, dar care se armoniza in mod natural cu strazile orasului fara trotuare, pline de biciclete: timpul invartindu-se cand mai incet, cand mai rapid. Lui Paulo ii era teama ca miscarea mai rapida se va impune si visul se va sfarsi curand.
Pentru ca el nu se afla pe o strada, ci intr-un vis in care personajele erau din carne si oase, vorbeau in diverse limbi, se uitau la femeia de langa el si suradeau in fata frumusetii ei, ea le intorcea zambetul, iar el simtea o impunsatura de gelozie, repede inlocuita de mandria de a fi el cel ales s-o insoteasca.
Unii vindeau tamaie, altii bratari, geci colorate probabil facute in Peru sau in Bolivia, iar lui ii venea sa le cumpere pe toate, pentru ca toti ii zambeau si nu erau nici enervanti, nici insistenti, ca vanzatorii din magazine. Daca el cumpara ceva de la ei, poate ii ajuta sa mai ramana inca o noapte, inca o zi in paradis – desi stia ca toti, absolut toti, se descurcau si puteau sa supravietuiasca in aceasta lume. Paulo trebuia sa economiseasca cat mai mult si sa descopere cum sa traiasca in acel oras pana cand biletul de avion incepea sa cantareasca mai greu in borseta prinsa cu elastic in jurul braului, pe sub pantaloni, anuntandu-l ca e timpul, ca trebuie sa iasa din vis si sa se intoarca la realitate. ”
Codul cartii: HUM978-606-779-411-3
