Drumul catre Little Dribbling. Noi insemnari de pe o insula mica
Cistigator al National Geographic Traveller Reader Award pentru cea mai buna carte de calatorie a anului 2016
Dupa succesul Insemnarilor de pe o insula mica, Bill Bryson porneste intr-o noua calatorie de explorare a Marii Britanii, de data aceasta de-a lungul Liniei Bryson, un traseu imaginar stabilit chiar de el intre punctele cele mai indepartate ale insulei. Cu mult umor, cu ironie tonica si adesea cu melancolia pe care numai un indragostit de Marea Britanie o poate resimti, autorul ne conduce prin fermecatoare peisaje rurale, zone urbane prospere sau sordide si locuri ale memoriei colective adesea cazute in uitare. In ciuda neajunsurilor si a ciudateniilor ei, Bryson prefera sa locuiasca pe ploioasa insula. Si nu doar pentru ceaiul cu lapte si o zi libera in plus de Craciun.
Au fost momente in care am izbucnit in ris in public citind cartea… Ca intotdeauna, Bryson e nemaipomenit de hazliu. – The London Times
Dupa cum sugereaza titlul Drumul catre Little Dribbling, Bryson ramine devotat toponimelor excentrice ale Marii Britanii, precum si la fel de excentricelor sale distractii. – The New York Times Book Review
Farmecul si spiritul lui Bryson continua sa emane din paginile sale. – Daily Mail
Traducere si note de Anacaona Mindrila-Sonetto
Fragment din cartea „Drumul catre Little Dribbling” de Bill Bryson
„Londra e, probabil, cel mai mare oras din lume. Nu ca intindere – desi e si asta – sau ca numar de locuitori, ci ca densitate, complexitate si profunzime a istoriei. Londra nu e vasta doar orizontal, ci si in timp. Istoria a lasat-o intr-o debandada mareata. Nici macar nu e un singur oras, ci doua – Westminster si City of London plus un numar relativ infinit de sate, cartiere, sectoare, parohii si repere geografice subsumate ce acopera harta cu nume curioase si atragatoare: Parsons Green, Seven Dials, Swiss Cottage, Barking, Tooting Bec, Chalk Farm, misterioasa Gallic Theydon Bois. Majoritatea celor mai cunoscute cartiere ale sale – West End, Bloomsbury, Whitechapel, Mayfair – nu exista oficial si nici nu au limite oficiale. Sunt pur si simplu acolo. Din punct de vedere politic, Londra e o grupare laxa de 32 de consilii orasenesti, plus Corporatia City of London, ale carei responsabilitati sunt impartite intre Autoritatea Londrei Mari, o Adunare a Londrei, 73 de circumscriptii parlamentare si 624 de circumscriptii politice. Pe scurt, e un mare talmes-balmes. In fruntea lui se afla Boris Johnson, un om al carui fel de a fi stangaci, ba chiar si al carui par reprezinta un monument al dezordinii. Si totusi, cumva, functioneaza. E un oras intr-adevar maret.
Aveam la dispozitie doua saptamani, cel putin teoretic. Ambele mele fiice izbutisera sa ramana insarcinate simultan (desi in cladiri separate) si urmau sa nasca aproximativ in acelasi timp, in doua spitale londoneze diferite, iar eu aveam instructiuni stricte sa ma aflu in apropiere, ca ei bine, nu stiu ce. Sa fierb apa, poate. Sa astept in picioare disponibil, dar inutil.”
Cistigator al National Geographic Traveller Reader Award pentru cea mai buna carte de calatorie a anului 2016
Dupa succesul Insemnarilor de pe o insula mica, Bill Bryson porneste intr-o noua calatorie de explorare a Marii Britanii, de data aceasta de-a lungul Liniei Bryson, un traseu imaginar stabilit chiar de el intre punctele cele mai indepartate ale insulei. Cu mult umor, cu ironie tonica si adesea cu melancolia pe care numai un indragostit de Marea Britanie o poate resimti, autorul ne conduce prin fermecatoare peisaje rurale, zone urbane prospere sau sordide si locuri ale memoriei colective adesea cazute in uitare. In ciuda neajunsurilor si a ciudateniilor ei, Bryson prefera sa locuiasca pe ploioasa insula. Si nu doar pentru ceaiul cu lapte si o zi libera in plus de Craciun.
Au fost momente in care am izbucnit in ris in public citind cartea… Ca intotdeauna, Bryson e nemaipomenit de hazliu. – The London Times
Dupa cum sugereaza titlul Drumul catre Little Dribbling, Bryson ramine devotat toponimelor excentrice ale Marii Britanii, precum si la fel de excentricelor sale distractii. – The New York Times Book Review
Farmecul si spiritul lui Bryson continua sa emane din paginile sale. – Daily Mail
Traducere si note de Anacaona Mindrila-Sonetto
Fragment din cartea „Drumul catre Little Dribbling” de Bill Bryson
„Londra e, probabil, cel mai mare oras din lume. Nu ca intindere – desi e si asta – sau ca numar de locuitori, ci ca densitate, complexitate si profunzime a istoriei. Londra nu e vasta doar orizontal, ci si in timp. Istoria a lasat-o intr-o debandada mareata. Nici macar nu e un singur oras, ci doua – Westminster si City of London plus un numar relativ infinit de sate, cartiere, sectoare, parohii si repere geografice subsumate ce acopera harta cu nume curioase si atragatoare: Parsons Green, Seven Dials, Swiss Cottage, Barking, Tooting Bec, Chalk Farm, misterioasa Gallic Theydon Bois. Majoritatea celor mai cunoscute cartiere ale sale – West End, Bloomsbury, Whitechapel, Mayfair – nu exista oficial si nici nu au limite oficiale. Sunt pur si simplu acolo. Din punct de vedere politic, Londra e o grupare laxa de 32 de consilii orasenesti, plus Corporatia City of London, ale carei responsabilitati sunt impartite intre Autoritatea Londrei Mari, o Adunare a Londrei, 73 de circumscriptii parlamentare si 624 de circumscriptii politice. Pe scurt, e un mare talmes-balmes. In fruntea lui se afla Boris Johnson, un om al carui fel de a fi stangaci, ba chiar si al carui par reprezinta un monument al dezordinii. Si totusi, cumva, functioneaza. E un oras intr-adevar maret.
Aveam la dispozitie doua saptamani, cel putin teoretic. Ambele mele fiice izbutisera sa ramana insarcinate simultan (desi in cladiri separate) si urmau sa nasca aproximativ in acelasi timp, in doua spitale londoneze diferite, iar eu aveam instructiuni stricte sa ma aflu in apropiere, ca ei bine, nu stiu ce. Sa fierb apa, poate. Sa astept in picioare disponibil, dar inutil.”
Codul cartii: POL978-973-46-7191-5
