Spune DA Existentei…

– Adevarul Absolut… este tocmai ca nu exista nici un adevar absolut…. zambi Spiritul ca pentru sine… oare avea Omuletul sa inteleaga asta vreodata? Da, cu siguranta ca da, de fapt la inceput avea sa o simta, sa o intuiasca cumva vag, difuz, apoi sa o inteleaga, apoi sa o traiasca, asa e in firea lucrurilor, asta inseamna evolutia… se bucura Spiritul pentru Omulet in sinea sa, anticipand cu dragoste acel moment, cine stie peste cate alte vieti… Omuletul acesta incepea deja sa depaseasca turma… ori evolutie asta inseamna, drumul de la turma – la un Iisus, la un Buddha…

Nu exista nici un adevar absolut, isi zambi Spiritul siesi, exista doar potentialitate si transformare si creatie si anihilare si cauzalitate si intentie si spirale de energie… dar, de fapt, nici acestea nu exista, sunt doar cuvinte prin care un Spirit amarat incearca sa-si explice, siesi si oamenilor, Ceea ce e de Neexplicat… ii zambi Spiritul, cu duiosie si smerenie, de data aceasta, Existentei. Si Existenta ii intoarse, complice, zambetul.

– Putem repeta, pentru noi cei aflati la nivelele ceva “mai omenesti”, pana una-alta? intreba retoric Omuletul cel cu mintea abstracta: oricum avea sa o faca, si de fapt era foarte buna, aceasta sintetizare a sa. Ca sa avem o explicatie-regula clara:

Tu esti cauza, si, in acelasi timp, tu esti si efectul…: al tau si al vietii tale, cu tot ceea ce inseamna asta! Tu – cel din toate vietile, tu – cu tot ce ai acumulat si ai structurat: adica cu acel camp informational numit minte-ego. Si asta inseamna karma. Iar solutia prima si ultima este aceea de a lucra tu cu tine. In mod constient si responsabil… (nu din nou egotic: “ca sa obtin ce vreau…”, “ca sa-mi indeplinesc dorintele”!). Ci intelegand si asumandu-ti asta.

– Fericirea nu “se merita”, nu e nimeni acolo care “sa-ti dea” fericirea… se burzului Spiritul: Omuletul acesta iata ca nu a inteles nimic toti anii acestia…

Fericirea este in tine, este in fiecare, ori tu (si toti ceilalti!) cautati fericirea in afara voastra… Fericirea provine din acea ananda, din acea “beatitufine” primordiala…, ea Este, ea face parte din Creatie, ea este, mereu, pretutindeni… numai ca mintea ta vrea o anumita fericire, dupa criteriile, dupa sabloanele ei ei… Omul vrea mereu cate ceva, sau altceva, si ignora cu desavarsire ceea ce deja are in el… Si mai ales, vrea mereu ca altcineva sau altceva – sa-i “aduca” fericirea aceea! Ori fericirea deja este, ea nu trebuie adusa de nicaieri si de catre nimeni, trebuie doar descoperita, bagata in seama… ori asta se face prin redirectionarea preocuparilor tale (mentale, desigur!) si a atentiei tale, inspre interior: adica centrare, adica meditatie…

Cum apare o Scoala

„Incercarile” LiLA, un altfel de cod de conduita morala

Evolutia spirituala inseamna, simplist

Despre Violenta si Non-violenta

Despre un Iuda

Despre iertare si o „a patra dimensiune”

Despre „Omul-robot” si programele lui mentale

Despre „Intelepciunea care face ca lucrurile sa curga intr-un anume fel”

Despre spirale si drumuri de energie

„Tu esti cheia a tot

Despre smerenie

„Nimic nu mi se cuvine”: de la smerenie la dezidenti?care

Despre suferinta si „Cele patru nobile adevaruri”

Despre atasamente si bucuria de a trai

Spune „DA” Existentei