Prezenta lucrare are in vedere, in sens strict, programele si manualele scolare actuale, precum si exigentele subiectelor de la ultimele sesiuni ale examenelor teste nationale si bacalaureat.
Rezultatele optime ale studierii revistei noastre pot aparea numai dupa lectura atenta a operelor literare din care fac parte personajele; desigur, e de preferat lectura-studiu, lectura cu adnotari consemnate pe fise, sau pe caiete de lectura recomandate si in scoala.
In studiul materialului propus de noi, e de recomandat ca fiecare elev sa confrunte propriile impresii de lectura si adnotarile facute anterior cu interpretarile si modelele de caracterizare recomandate aici. Adaugand, la acest proces mintal complex, si rezolvarea exercitiilor de autoevaluare oral sau scris, dupa caz formulate la sfarsitul fiecarei fise de personaj, se realizeaza aprofundarea si fixarea unui segment esential al pregatirii pentru examene.
Fara indoiala, identificarea altor argumente/contra- argumente in tesatura operei literare respective, privind profilul personajului literar in discutie, intra in sfera, admirabila, de manifestare a creativitatii fiecaruia.
Cei mai ambitiosi, iubitorii de texte clasice isi vor putea usor fixa in memorie replici/enunturi-cheie ce definesc evolutia unor personaje literare, cu care isi vor putea sustine convingator interventiile orale sau scrise, delectandu-se totodata cu frumusetile limbii literare artistice.
Precizand ca modelele de compozitie si reperele de analiza ce urmeaza, cuprinzand caracterizarea personajelor, trebuie considerate doar variante, fiind totodata adaptate claselor gimnaziale si celor liceale, dar si mai ales formelor literare studiate (balada, schita, nuvela, drama, roman etc.) propunem si o posibila schita de plan intru realizarea unei asemenea compozitii literare:
1. Preliminarii
– tipul personajului in raport cu realitatea: real/imaginar;
– locul, momentul si imprejurarile in care apare;
– raporturile cu celelalte personaje.
2. Statutul social si psihologic in raport cu tema si cu conflictul din structura operei epice/dramatice.
3. Relatiile personajului cu comunitatea sau cu alte personaje; evolutia lui in raport cu acestea (trimiteri la cateva momente ori situatii semnificative).
4. Distingerea unor trasaturi caracteristice, precum si a individualitatii personajului, argumentate cu elemente din universul creatiei.
5. Comentarea modalitatilor si a mijloacelor predominante folosite de autor in conturarea personajului.
6. Relevarea relatiei dintre inceputul si sfarsitul operei, din perspectiva destinului/evolutiei personajului; situarea acestuia in familia corespunzatoare din punctul de vedere al teoriei si istoriei literare.
Fiecare compozitie literara privind caracterizarea unui personaj va fi elaborata din perspectiva tipului pe care il ilustreaza acesta, in cadrul formei literare in care evolueaza si la nivelul anului de studiu respectiv: principal/secundar, pozitiv/negativ, clasic/romantic/ realist, unilateral/complex, plat/rotund, narator/ martor/absent, simbolic/alegoric s.a.m.d. Comparatia cu alte personaje cunoscute aduce totdeauna nuantari.
Fragment din cartea „Galeria personajelor literare” de Grigore Codrescu:
„PRASLEA din basmul popular Praslea cel voinic merele de aur
I. Profil
– reprezinta un amestec de real si fabulos;
– este exponentul categoriei morale a binelui;
– in traseul initiatic se ajuta de fiinte fantastice si obiecte magice;
– este prezent cu preponderenta in actiune, iar in final invinge raul;
– conduita si profilul sau amintesc de Fat-Frumos.
II. Secvente literare si repere pentru compozitia de caracterizare
Fugi de-aci, nesocotitule, zise imparatul. Fratii tai cei mai mari, atatia si atatia oameni voinici deprinsi cu nevoile n-au putut face nimic, si tocmai tu, un mucos ca tine, o sa izbuteasca?(… )
Eu nu ma incumet (…) a prinde pe hot, ci zic ca o incercare de voi face si eu, nu poate sa-ti aduca nici un rau. – caracterizarea facuta de alt personaj prin dialog.
Praslea este cel mai mic fiu al unui imparat care are trei feciori; de altfel si numele sau o arata. Ceilalti doi, mai mari, nu reusesc sa prinda hotul din cauza caruia tatal lor nu reusise inca sa guste din merele de aur dupa care jinduia de multa vreme.
… isi lua carte de cetit, doua tepuse, arcul si tolba cu sagetile. Isi alese un loc de panda (…) batu tepusele in pamant si se puse intre ele... – descrierea comportarnentului.
Cu greu imparatul accepta ca fiul cel mai mic sa incerce a pazi marul, socotindu-l nepregatit si fara experienta. Praslea insa se dovedeste istet si curajos, anticipand ceea ce s-ar putea intampla. Aceasta insusire o va mai manifesta si in episoadele ulterioare: cand coboara pe taramul celalalt, sau la intoarcerea acasa la parintii sai.
… Praslea mai stranse o data pe zmeu de-i parai oasele si, aducandu-l, il tranti asa de grozav, de il baga pana in gat in pamant si-i taie capul… caracterizare prin actiune.
In cele trei infruntari, pe rand, cu cei trei zmei, Praslea dovedeste nu numai vitejie, spirit justitiar, forta fizica si morala neobisnuite, dar in momente-cheie sta pe ganduri, cumpaneste si apoi actioneaza, depasindu-si indoielile, precum un om obisnuit.”
Codul cartii: ROV978-606-583-713-3
