Jurnalul incarcat de emotie al unei femei care demonstreaza ca dragostea si erotismul nu sint si nici nu trebuie conditionate de virsta sau de vreun obstacol pe care viata ti-l pune in cale
Densitatea textului Norei Iuga integreaza nu doar voci, frinturi de cotidian, poezie, ci si trup, mult trup. Si sex. Nicaieri n-a provocat Nora Iuga mai mult cititorul la lectura ca in Lebada cu doua intrari. Autoarei Nora Iuga ii place sa se joace. Lebada cu doua intrari ramine proiectul ei literar cel mai radical. Clipa in care ninsoarea de iarna, ploaia de mai, cromatica agonica de toamna si clipoceala de vara s-au revoltat. Trebuie sa admit, avem aici un text extrem(ist). La cit de balcanica si romantica ne este literatura, codul rosu inscris in Lebada cu doua intrari poate fi anuntat ca eveniment major la toate «posturile de radio si televiziune» din limba romana. – Alexandru Matei
Fragment din cartea „Lebada cu doua intrari” de Nora Iuga:
„de cind ai plecat m-am mutat pe alta emisfera unde scheletele elefantilor se reproduc in singuratate ce stiu eu poate ai un sex electronic o mica orchestra de buzunar cred tot ce mi se spune cum cred in dumnezeu nu pot sa mai ies din sfera ta de gravitatie cutitul si furculita si marul dintii care mesteca te mesteca pe tine numai asa imi reprezint infinitul zapada absoluta pe crestele bucegilor pasii celor care au trecut pe aici toti pasii au ramas in calimara din clasa a doua tocul de lemn miinile unei fetite impletindu-si codita nestiind ca peste saizeci de ani o s-o fugareasca foarfeci prin toate odaile si unde mai pui ca vin si ale-gerile si ei te tot imping de la spate sa te implici tocmai acum cind pestii plutesc morti pe suprafata apei cind el a adormit de mult fara sa-i mai fi simtit ffindul si miine se duce la atelier amesteca vopselele si se gindeste la monada aia prea strimta pentru mine trupul lui ma respinge ca pe un transplant incompatibil dar e bun e ingrozitor sa nu poti invinui ceva ce pierzi si nici pe tine nici pe dumnezeu sa nu poti invinui nimic ca intr-o lume a mortilor ne trimiteam scrisori sint bine ora 16,30 ma duc la vernisajul lui doris ora 17,30 beau un vin ora 18,30 dionysos si apollo isi impletesc pletele in ora albastra seara dincolo de parapet e tentatia maxima cind urca febra ce fac cu florile trebuie sa le dau jos sa desfac sirmele de care sint ancorate cit efort pentru sa nu uit pisica a mai cazut o data din balcon cind cu vrabia n-a patit nimic ca nevasta lui petre stoica auzi sa ramii agatat in plop si sa fii dat jos cu scara de pompieri ca sa mori dupa trei ani de cancer mortile sint ca mijloacele de trans-port ce frica mi-a fost intotdeauna”
Densitatea textului Norei Iuga integreaza nu doar voci, frinturi de cotidian, poezie, ci si trup, mult trup. Si sex. Nicaieri n-a provocat Nora Iuga mai mult cititorul la lectura ca in Lebada cu doua intrari. Autoarei Nora Iuga ii place sa se joace. Lebada cu doua intrari ramine proiectul ei literar cel mai radical. Clipa in care ninsoarea de iarna, ploaia de mai, cromatica agonica de toamna si clipoceala de vara s-au revoltat. Trebuie sa admit, avem aici un text extrem(ist). La cit de balcanica si romantica ne este literatura, codul rosu inscris in Lebada cu doua intrari poate fi anuntat ca eveniment major la toate «posturile de radio si televiziune» din limba romana. – Alexandru Matei
Fragment din cartea „Lebada cu doua intrari” de Nora Iuga:
„de cind ai plecat m-am mutat pe alta emisfera unde scheletele elefantilor se reproduc in singuratate ce stiu eu poate ai un sex electronic o mica orchestra de buzunar cred tot ce mi se spune cum cred in dumnezeu nu pot sa mai ies din sfera ta de gravitatie cutitul si furculita si marul dintii care mesteca te mesteca pe tine numai asa imi reprezint infinitul zapada absoluta pe crestele bucegilor pasii celor care au trecut pe aici toti pasii au ramas in calimara din clasa a doua tocul de lemn miinile unei fetite impletindu-si codita nestiind ca peste saizeci de ani o s-o fugareasca foarfeci prin toate odaile si unde mai pui ca vin si ale-gerile si ei te tot imping de la spate sa te implici tocmai acum cind pestii plutesc morti pe suprafata apei cind el a adormit de mult fara sa-i mai fi simtit ffindul si miine se duce la atelier amesteca vopselele si se gindeste la monada aia prea strimta pentru mine trupul lui ma respinge ca pe un transplant incompatibil dar e bun e ingrozitor sa nu poti invinui ceva ce pierzi si nici pe tine nici pe dumnezeu sa nu poti invinui nimic ca intr-o lume a mortilor ne trimiteam scrisori sint bine ora 16,30 ma duc la vernisajul lui doris ora 17,30 beau un vin ora 18,30 dionysos si apollo isi impletesc pletele in ora albastra seara dincolo de parapet e tentatia maxima cind urca febra ce fac cu florile trebuie sa le dau jos sa desfac sirmele de care sint ancorate cit efort pentru sa nu uit pisica a mai cazut o data din balcon cind cu vrabia n-a patit nimic ca nevasta lui petre stoica auzi sa ramii agatat in plop si sa fii dat jos cu scara de pompieri ca sa mori dupa trei ani de cancer mortile sint ca mijloacele de trans-port ce frica mi-a fost intotdeauna”
Codul cartii: POL978-973-46-6509-9
