Am intitulat volumul de fata „Autor de unul singur” dintr-un motiv foarte simplu. Este pentru mine un prilej de a impartasi cateva din constatarile legate de propria mea evolutie in domeniul scrisului creativ, fara nici cea mai mica pretentie didactica.
Am insa convingerea ca oricate sfaturi ar accepta sa primeasca un autor cu privire la felul in care ar trebui sa-si gestioneze scrisul (si nu e intotdeauna lesne sa-l convingi), in cele din urma el se va gasi de unul singur in fata paginii goale, acolo unde e nevoit sa se descurce cu propriile puteri.
Nutresc totusi speranta ca aceste sugestii vor fi, pentru unii dintre confrati, usoare pretexte pentru a compara propriile experiente cu ale altora. Caci desi cei ce se incumeta sa scrie adora sa fie unici, lupi singuratici, demiurgi ai lumilor cladite pe hartie, nu e mai putin adevarat ca fiecare trage cu ochiul peste gardul vecinului. Eventual ca sa se bucure descoperindu-l intr-o pana de inspiratie.
Asadar, atentie! Acest text nu este in niciun caz o lectie despre scris, ci pur si simplu marturisirea unor tabieturi, rutine, apucaturi personale. N-as avea tupeul sa dau sfaturi cuiva, cata vreme consider ca nu m-am antrenat suficient pe mine insumi, ca mai am inca foarte multe de invatat. Iar asta nu se poate realiza decat prin exercitiu continuu.
Tot ceea ce urmeaza trebuie parcurs cu premisa subiectivismului, fiindca exista in bucataria scrisului retete asupra carora o suta sau o mie de autori nu vor cadea niciodata de acord in totalitate. In cele din urma, fiecare alege ceea ce crede ca i se potriveste si asa mi-ar placea sa se petreaca lucrurile cu cele incluse aici.
Am insa convingerea ca oricate sfaturi ar accepta sa primeasca un autor cu privire la felul in care ar trebui sa-si gestioneze scrisul (si nu e intotdeauna lesne sa-l convingi), in cele din urma el se va gasi de unul singur in fata paginii goale, acolo unde e nevoit sa se descurce cu propriile puteri.
Nutresc totusi speranta ca aceste sugestii vor fi, pentru unii dintre confrati, usoare pretexte pentru a compara propriile experiente cu ale altora. Caci desi cei ce se incumeta sa scrie adora sa fie unici, lupi singuratici, demiurgi ai lumilor cladite pe hartie, nu e mai putin adevarat ca fiecare trage cu ochiul peste gardul vecinului. Eventual ca sa se bucure descoperindu-l intr-o pana de inspiratie.
Asadar, atentie! Acest text nu este in niciun caz o lectie despre scris, ci pur si simplu marturisirea unor tabieturi, rutine, apucaturi personale. N-as avea tupeul sa dau sfaturi cuiva, cata vreme consider ca nu m-am antrenat suficient pe mine insumi, ca mai am inca foarte multe de invatat. Iar asta nu se poate realiza decat prin exercitiu continuu.
Tot ceea ce urmeaza trebuie parcurs cu premisa subiectivismului, fiindca exista in bucataria scrisului retete asupra carora o suta sau o mie de autori nu vor cadea niciodata de acord in totalitate. In cele din urma, fiecare alege ceea ce crede ca i se potriveste si asa mi-ar placea sa se petreaca lucrurile cu cele incluse aici.
Codul cartii: TRO978-606-749-173-9
