Invazia trupelor germane in Polonia schimba cu desavarsire destinul lui Piotr: parintii ii sunt ucisi, iar el este internat intr-un orfelinat din Varsovia.
Dar nazistii vad in el un Wolksdeutscher – un arian autentic, desprins parca din afisele Tineretului Hitlerist, care trebuie revendicat de natiunea germana.
Astfel, Piotr este primit in sanul unei familii din Berlin si incepe o noua viata, privilegiata.
Sedus initial de mirajul invincibilitatii naziste, el descopera insa in curand ororile de care este capabil regimul si decide sa isi asume cel mai mare risc posibil in Berlinul anului 1943.
Fragment din carte:
„Viata nu fusese insa mereu atat de generoasa cu el. De exemplu, atunci cand, ca tanar universitar in curs de-a obtine doctoratul, nimeni nu i-a oferit o catedra. Gandul de a-si irosi predand chestiuni elementare de stiinta unor elevi de liceu, doar ca sa-si castige existenta, l-a infuriat pur si simplu.
Dar pe urma, in 1933, a venit Hitler la putere si matura nazista a trecut peste universitati, lasandu-le judenfrei – curatate de jidani”. Dintr-un foc, au aparut o multime de posturi vacante in facultati. Si Kaltenbach era exact genul de individ pe care il cautau noii conducatori ai Germaniei. Membru al Partidului National Socialist din 1931, i-a impresionat mai ales cu cercetarile sale in domeniul grupelor rasiale de sange. Era convins ca, daca va primi ragazul si fondurile necesare, va descoperi in serul sanguin uman indicatorii chimici care sa ateste fara dubii originea rasiala a unei persoane.
Ideea aceasta a atins coarda sensibila a noului regim si imediat i-au fost pusi bani la dispozitie. Permisiunea de a se casatori, apartenenta la SS, chiar si dreptul de a se reproduce al unor elemente inferioare” ale societatii germane – totul depindea de puritatea rasiala. O analiza medicala care sa dovedeasca, dincolo de orice indoiala, ca o persoana era contaminata cu sange evreiesc sau slav ar fi fost absolut necesara. Si mult mai convenabila decat sa ceri, sa obtii si sa verifici documente care sa confirme originea ariana. Administrarea hartoagelor era o cheltuiala importanta de efort uman si de resurse ale Reich-ului. Faptul ca un asemenea test l-ar fi lipsit de mare parte din munca lui banoasa de consultanta nu ii scapase lui Kaltenbach. Dar o descoperire de felul acesta l-ar fi pus in postura de a fi venerat ca unul dintre cei mai mari savanti ai Germaniei.
Cercetarile lui s-au dovedit frustrant de neconcludente si, pe la sfarsitul anilor 1930, au fost preluate de catre savantii Institutului Robert Koch” din Berlin. Rivalii lui inca nu abandonasera proiectul, dar nici nu pareau sa fi avansat in vreun fel spre marea descoperire. Acum, cele mai importante proiecte de cercetare ale institutului se indreptasera catre studierea gemenilor si a tiganilor si erau coordonate de colega lui, doctor Karin Magnussen, care era convinsa ca un indiciu rasial mult mai concludent se afla in ochii unei persoane, mai concret, in culoarea si desenul irisului.
Cariera academica a lui Kaltenbach lancezise si ea odata cu cercetarile lui. Pentru a obtine un post de director sau orice alt post de conducere, ar fi trebuit sa faca o descoperire importanta. Acum insa, isi facea de lucru ca director adjunct si se multumea sa predea si sa isi castige lejer traiul din prezenta in diverse comisii.
Telefonul de pe biroul lui a inceput sa taraie. Era prietenul sau, doctorul Fischer, de la Biroul Central de Examinare Rasiala si Plasament. Cand munca le permitea, se intalneau pe la intrunirile cate unei comisii. ”
Dar nazistii vad in el un Wolksdeutscher – un arian autentic, desprins parca din afisele Tineretului Hitlerist, care trebuie revendicat de natiunea germana.
Astfel, Piotr este primit in sanul unei familii din Berlin si incepe o noua viata, privilegiata.
Sedus initial de mirajul invincibilitatii naziste, el descopera insa in curand ororile de care este capabil regimul si decide sa isi asume cel mai mare risc posibil in Berlinul anului 1943.
Fragment din carte:
„Viata nu fusese insa mereu atat de generoasa cu el. De exemplu, atunci cand, ca tanar universitar in curs de-a obtine doctoratul, nimeni nu i-a oferit o catedra. Gandul de a-si irosi predand chestiuni elementare de stiinta unor elevi de liceu, doar ca sa-si castige existenta, l-a infuriat pur si simplu.
Dar pe urma, in 1933, a venit Hitler la putere si matura nazista a trecut peste universitati, lasandu-le judenfrei – curatate de jidani”. Dintr-un foc, au aparut o multime de posturi vacante in facultati. Si Kaltenbach era exact genul de individ pe care il cautau noii conducatori ai Germaniei. Membru al Partidului National Socialist din 1931, i-a impresionat mai ales cu cercetarile sale in domeniul grupelor rasiale de sange. Era convins ca, daca va primi ragazul si fondurile necesare, va descoperi in serul sanguin uman indicatorii chimici care sa ateste fara dubii originea rasiala a unei persoane.
Ideea aceasta a atins coarda sensibila a noului regim si imediat i-au fost pusi bani la dispozitie. Permisiunea de a se casatori, apartenenta la SS, chiar si dreptul de a se reproduce al unor elemente inferioare” ale societatii germane – totul depindea de puritatea rasiala. O analiza medicala care sa dovedeasca, dincolo de orice indoiala, ca o persoana era contaminata cu sange evreiesc sau slav ar fi fost absolut necesara. Si mult mai convenabila decat sa ceri, sa obtii si sa verifici documente care sa confirme originea ariana. Administrarea hartoagelor era o cheltuiala importanta de efort uman si de resurse ale Reich-ului. Faptul ca un asemenea test l-ar fi lipsit de mare parte din munca lui banoasa de consultanta nu ii scapase lui Kaltenbach. Dar o descoperire de felul acesta l-ar fi pus in postura de a fi venerat ca unul dintre cei mai mari savanti ai Germaniei.
Cercetarile lui s-au dovedit frustrant de neconcludente si, pe la sfarsitul anilor 1930, au fost preluate de catre savantii Institutului Robert Koch” din Berlin. Rivalii lui inca nu abandonasera proiectul, dar nici nu pareau sa fi avansat in vreun fel spre marea descoperire. Acum, cele mai importante proiecte de cercetare ale institutului se indreptasera catre studierea gemenilor si a tiganilor si erau coordonate de colega lui, doctor Karin Magnussen, care era convinsa ca un indiciu rasial mult mai concludent se afla in ochii unei persoane, mai concret, in culoarea si desenul irisului.
Cariera academica a lui Kaltenbach lancezise si ea odata cu cercetarile lui. Pentru a obtine un post de director sau orice alt post de conducere, ar fi trebuit sa faca o descoperire importanta. Acum insa, isi facea de lucru ca director adjunct si se multumea sa predea si sa isi castige lejer traiul din prezenta in diverse comisii.
Telefonul de pe biroul lui a inceput sa taraie. Era prietenul sau, doctorul Fischer, de la Biroul Central de Examinare Rasiala si Plasament. Cand munca le permitea, se intalneau pe la intrunirile cate unei comisii. ”
Codul cartii: BOO978-606-590-352-4
