Bambusul este un material folosit frecvent in arhitectura vernaculara, fiind utilizat mai ales de catre categoriile dezavantajate in tari precum China sau India si in acele regiuni unde este disponibil.
In China bambusul este privit ca „prietenul saracului”, in timp ce in India este numit „lemnul saracului”.
Intr-adevar, acesta constituie una din componentele principale ale locuintelor ieftine, fiind deseori pus in opera conform unor practici si tehnici constructive traditionale.
Totusi, o serie de arhitecti contemporani, printre care si Renzo Piano, au inclus in proiectele lor elemente din bambus, alaturi de alte materiale moderne.
Altii, precum Simon Velez, Oscar Hidalgo, Rocco Yim, Shoei Yoh, Shigeru Ban, au proiectat diferite tipuri de cladiri folosind cu preponderenta bambusul.
Fragment din lucrarea „Bambusul: Utilizari in arhitectura si constructii” de Andra Jacob Larionescu
„ Bamboo plywood panel (BPP) numite si bamboo curtain plywood sau bamboo ply panels
Panourile din placaj de bambus sunt realizate din tulpini de bambus despicate in fasii lungi si inguste, nodurile fiind indepartate, iar cele doua straturi (exterior si interior) cojite. Cu elementele rezultate, in grosime de 0,5-0,8 mm si latime de 20-30 mm, sunt tesute rogojini care apoi sunt uscate pana la o umiditate de 10-12%, scufundate intr-o solutie din adezivi si reuscate pana la o umiditate de 10- 15%. Covoarele sunt suprapuse (de obicei in 3 straturi), alternand directia tesaturilor de la un strat la altul. Structura astfel creata este presata la cald cu 1,5-2 min/mm si 3-3,5 Mpa. La sfarsit este aplicat un strat exterior cu rol decorativ sau de protectie (o alta rogojina, furnir sau hartie Kraft impregnata cu rasini fenolice). Produsul obtinut poate fi utilizat la alcatuirea cofrajelor pentru beton.
Furnir de bambus
in China, bambusul din specia Phyllostuchys pubescens este taiat, uscat in cuptor, taiat pe directie tangentiala si uscat. in final i se aplica transformari superficiale (de suprafata) – precum albire, baituire etc.- pentru a putea fi folosit la decoratiuni. ”
In China bambusul este privit ca „prietenul saracului”, in timp ce in India este numit „lemnul saracului”.
Intr-adevar, acesta constituie una din componentele principale ale locuintelor ieftine, fiind deseori pus in opera conform unor practici si tehnici constructive traditionale.
Totusi, o serie de arhitecti contemporani, printre care si Renzo Piano, au inclus in proiectele lor elemente din bambus, alaturi de alte materiale moderne.
Altii, precum Simon Velez, Oscar Hidalgo, Rocco Yim, Shoei Yoh, Shigeru Ban, au proiectat diferite tipuri de cladiri folosind cu preponderenta bambusul.
Fragment din lucrarea „Bambusul: Utilizari in arhitectura si constructii” de Andra Jacob Larionescu
„ Bamboo plywood panel (BPP) numite si bamboo curtain plywood sau bamboo ply panels
Panourile din placaj de bambus sunt realizate din tulpini de bambus despicate in fasii lungi si inguste, nodurile fiind indepartate, iar cele doua straturi (exterior si interior) cojite. Cu elementele rezultate, in grosime de 0,5-0,8 mm si latime de 20-30 mm, sunt tesute rogojini care apoi sunt uscate pana la o umiditate de 10-12%, scufundate intr-o solutie din adezivi si reuscate pana la o umiditate de 10- 15%. Covoarele sunt suprapuse (de obicei in 3 straturi), alternand directia tesaturilor de la un strat la altul. Structura astfel creata este presata la cald cu 1,5-2 min/mm si 3-3,5 Mpa. La sfarsit este aplicat un strat exterior cu rol decorativ sau de protectie (o alta rogojina, furnir sau hartie Kraft impregnata cu rasini fenolice). Produsul obtinut poate fi utilizat la alcatuirea cofrajelor pentru beton.
Furnir de bambus
in China, bambusul din specia Phyllostuchys pubescens este taiat, uscat in cuptor, taiat pe directie tangentiala si uscat. in final i se aplica transformari superficiale (de suprafata) – precum albire, baituire etc.- pentru a putea fi folosit la decoratiuni. ”
Codul cartii: LIM978-973-726-966-9
