Pe cine incomodeaza ora de religie?

Intrata intr-un malaxor al semnificatiilor mai mult sau mai putin absurde, dezbaterea pe marginea orei de religie a tinut agenda publica luni bune de zile. si, cu siguranta, va regenera continuturi si dispute inca vreme de acum incolo. Atat vajnicii aparatori ai libertatii copilului de a fi educat, desigur, in grabnic impuse limite invazive (sa nu uitam ca aceleasi personaje au venit deja cu alternative la ora de religie, adica tot ei decid in locul copilului…), cat si Biserica Ortodoxa au iesit in spatiul public cu oameni vocali, care sa faca loc unor deliberari echilibrate si de pe pozitii concrete. 
Un astfel de om cu replica, cu spirit critic si simt al valorizarii rationamentelor este Pr. Conf. Dr. Constantin Necula. L-ati intalnit, cu siguranta, destul de des in spatiul media, abordand diverse formate publicistice, actionand imperativ si normativ, in multe dintre situatiile de urgenta duhovniceasca (de unde si apelativul Parintele SMURD, sub care mai e identificat in mediul teologic si nu doar). 
Parte din interventiile pe ora de religie (conferinte publice sau articole raspandite in varii periodice) dau profilul acestei carti. Sunt pagini tonice, distincte, care nu fac, de altfel, decat sa confirme acele trairi de echipa ale unui interval temporal in care o majoritate covarsitoare din Neamul romanesc a spus DA pentru ora de religie!
Romeo Petrasciuc

Fragment:
” A?i afirmat c? au ajuns profesori de religie to?i cei incapabili de hirotonie sau de masterat. De ce aceia care nu sunt capabili s? predea religia ar fi buni la hirotonie?
Nu am spus asta! Ci am spus c? au fost perioade — nu în ultimii 4-5-6-7 ani, dar au fost perioade pe care voi n-ave?i de unde s? le ?ti?i — în care colegi de-ai mei care nu-?i g?seau parohie mergeau s? predea religie. Exact ca profesorii de limba român?; dac? nu i?i g?sesc ceva serios, se duc ?i predau într-o ?coal?. Ca orice absolvent de informatic?. Dac? nu g?se?te o corpora?ie serioas?, se duce s? predea un pic în ?coal?, s?-?i fac? mâna, s? chinuie ni?te copii. Dar asta nu-i mentalitatea mea! Asta-i ce s-a impus în popor ?i cum s-a coordonat modul acesta de ocupare a posturilor profesorale. Eu sunt con?tient c? voi crede?i la fel ca mine: c?, dac? s-ar duce cineva la ?coal? s?-i întrebe pe copii câ?i ar vrea s? fac? geometria, nu cred c? ar semna mul?i s? fac? geometrie. Sau chimie. Sau… chiar limba român?! S? ?ti?i c?, în anumite perioade, f?r? date literare nici nu pute?i tr?i. Sunt con?tient! Cum, pute?i tr?i f?r’? Baltagul? Care-i primul plagiat ce-lebru al literaturii române? Incomparabil! F?r? Baltagul nu exist? examen, domne! ?i f?r? Fefeleaga… Genera?ia mea, cel pu?in, a fost obsedat? de Baltagul, de Fefeleaga si de La brusturi. Auzi?i ce modele de destindere uman?! Nu? Se leag? de religie c? le vorbim despre moarte. m? ierta?i, Baltagul trateaz? cumva vreo problem? despre bunul-gust la casa românului? Fefeleaga este despre lumi-nozitatea din cultura româneasc?… Hai s? fim seriosi! S? fim serio?i! Ce ne facem noi dac? nu citim Toamna Patriarhului?Sau cum putem tr?i noi f?r? s? citim o chestie despre curvie, pe undeva? F?r? un viol… Nu? Noroc cu Rebreanu, c? ne-a înv??at cultura ??ranului român, care pup? p?mântul, curve?te ?i omoar? ca s? câ?tige. E un model! E un model literar-artistic! F?r? el nu putem exis-ta! De ce acolo nu comenteaz? nimeni nimic? De ce?
A? prefera de o mie de ori s? ?tiu copiii mei citind Chiri?a — în toate provinciile posibile decât s? mai fie obseda?i de cum trebuie s? interpreteze Miori?a, în care fiecare zice ce-l taie capul. Real. Real! Nu spun c? moartea ciobanului nu e important?, dar nu m? define?te. Nu m? define?te! Îmi pare r?u s-o spun… ”