Intrebarea cu privire la paleoinformatica- Andrei Vartic

Studiile incluse in volumul „Intrebarea cu privire la Paleoinformatica” configureaza concludent aria si atributele paleoinformaticii si, in plus, alte doua fenomene din acea vreme pe care el le numeste, inovator, „revolutia geometrica” si „homo geometricus”. Istoria geometrica a omenirii creata de el este spectaculoasa. Abordarea Mitocului ca pe un loc al originilor fiintarii pe planeta noastra este senzationala. „Intrebarea cu privire la paleoinformatica” e un studiu programatic. Iar „Portacul lui Borziac” e capodopera dlui Vartic. E o lucrare in care s–au focalizat toate ipostazele si inzestrarile sale: cercetatorul din el vine cu o descoperire stiintifica de prim rang (referitoare la asezarea paleoliticului pe ideologia sirurilor lui 7 si 9 si la informatia istorica codificata in ele), regizorul din el organizeaza textul studiului pe contrapunct, pe suspans si pe gradarea in crescendo a descrierii drumului spre adevarul descoperit, poetul din el imbraca marturisirea intr–un vesmant de sarbatoare spirituala, publicistul din el face strigarea necesara ca sa se auda si sa se stie, matematicianul din el duce scutul, criticul din el sloboade o oda, arheologul din el are in buricele degetelor istoria omului tot asa cum Beethoven auzea cu degetele muzica lui Dumnezeu, iar omul din el isi incalzeste sufletul la vatra neamului scoasa in fata de Alecu Russo.
Acest volum despre paleoinformatica vine sa mute hotarele bibliologiei, sa extinda aria acesteia. Pana acum, conform unui curent de opinie inscaunat in stiinta, semnele geometrice, liniile si numerele paleolitice nu erau recunoscute ca facand parte din formele de scriere, drept care istoria scrisului le ignora. Marija Gimbutas a fost unul din primii savanti care au atras atentia asupra faptului ca aceste semne si numere sunt semne conventionale care alcatuiesc mesaje articulate, adresate fie divinitatii, fie semenilor. Marcel Otte le–a numit „protoscriere”. Vartic le–a numit „alfabet geometric”, iar prin acest volum al sau, istoria scrisului se extinde cu milenii inapoi, spre origini, iar bibliologia, ca stiinta, se alege cu un spor considerabil de noblete si de autoritate.