Clerul in dreptul particular al Bisericii Arhiepiscopale Majore din Romania

Clerul in dreptul particular al Bisericii Arhiepiscopale Majore din Romania. Comentarii cu privire la disciplina clerului casatorit

Lucrarea de fata ne capteaza atentia asupra dreptului canonic, in particular al dreptului Bisericii Romane Unite, referindu-se in special la disciplina clerului casatorit, situatie specifica Bisericilor rasaritene si implicit Bisericii de rit greco-bizantin roman, comun Bisericii Romane ortodoxe si greco-catolice. Este cunoscut, iar lucrarea de fata reitereaza, faptul ca „pe teritoriul Romaniei de azi, crestinismul si prin urmare Biserica greco-catolica, nu are origini orientale sau bizantine, asa cum s-ar crede, ci ia nastere in secolul al II-lea odata cu cucerirea romana a Daciei prin sosirea in acest teritoriu a colonistilor romani crestini, cand inca nu exista traditia bizantina (…). Apoi, atunci cand, in secolul al IV-lea ia nastere traditia bizantina in Biserica din Constantinopol, Biserica de pe teritoriul Transilvaniei de azi se afla sub jurisdictia Pontifului roman si a ramas asa pana in secolul al VIII-lea, cand a trecut sub jurisdictia patriarhului de Constantinopol” (cf.p. 299). Acest lucru explica inclusiv dezvoltarea traditiei bizantine pe teritoriul intregii Romanii; explica faptul ca cele doua traditii latina si bizantina sunt venerabile si au transmis valori perene in ceea ce priveste disciplina sacramentelor, a clerului si a vietii Bisericii la modul general.

Parintele Ioan Alexandru Pop ne prezinta un studiu despre evolutia dreptului particular din Biserica Romana Unita, in special asupra aspectelor normative desprinse din cele trei Concilii Provinciale (1872, 1882 si 1900) pornind de la izvoarele canonice comune Bisericii universale si Ritului Constantinopolitan, ajungand la expunerea critica a formularii dreptului particular si necesitatea evolutiei ulterioare a corpului legislativ din Biserica Romana Unita. Acest studiu, desfasurat cu ocazia studiilor doctorale, ajunge astazi la cititorul de limba romana, contribuind la dezvoltarea surselor bibliografice de specialitate destinate teologilor romani, adaugandu-se patrimoniului Bisericii Romane Unite care isi continua menirea istorica si misiunea de apostolat in directia refacerii unitatii Bisericii lui Hristos! – Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare