Romantism, pasiune, scandal

Casatoria lui Arthur Miller cu Marylin Monroe a dovedit ca, intr-adevar, contrariile se atrag – dar nu pentru multa vreme. Viata stralucitoare a perechii Zelda si Scott Fitzgerald si-a pierdut splendoarea intr-un deceniu, intunecata de alcoolism, tulburare mintala, infidelitate. Dupa multi ani in care Lev Tolstoi si tanara Sofia Andreevna au crezut ca sunt cel mai fericit cuplu din lume, casnicia lor s-a transformat intr-un infern. Indraznet, impulsiv, vesnic indragostit, Ernest Hemingway a tinut sa se insoare de fiecare data cu aleasa inimii; cand s-a sinucis, ajunsese la a patra nevasta. Lordul Byron – un playboy avant la lettre, seducator, destrabalat, banuit de incest si homosexualitate. Burlac convins, Gustave Flaubert a fost un mare senzual: frecventa cu asiduitate bordelurile, a incercat sexul cu barbati si a avut relatii amoroase cu destule femei. Scriitorii generatiei beat (Jack Kerouac, William Burroughs, Allen Ginsberg) propovaduiau in anii ’40–’50 amorul liber, inclusiv cel homosexual. Deveniti amanti, Simone de Beauvoir si Jean-Paul Sartre au facut un pact: cum intre ei exista o iubire-esenta, amorurile contingente le erau permise. Anais Nin: campioana experimentelor sexuale, bigama, lesbiana, incestuoasa…
Veti mai citi despre biografiile amoroase romantice sau scandaloase, linistite sau pasionale, fericite sau cu final tragic ale lui T.S. Eliot, Tennessee Williams, Daphne du Maurier, Charles Dickens, Oscar Wilde, Voltaire, Virginia Woolf, Agatha Christie, Gertrude Stein, D.H. Lawrence, James Joyce etc.
Refrenul nostru constant, in timpul documentarii pentru cartea de fata, a fost: «Asa ceva nu se poate inventa.» Si nu se poate. Nici nu ai vrea. Cand e vorba despre vietile amoroase ale literatilor, adevarul, de regula, se dovedeste mai straniu (si mai scandalos) decat fictiunea. – Joni Rendon, Shannon McKenna Schmidt
Fragment:
”   La polul opus fata de stilul luxos de viata cu instaritul Guiler, Nin ducea acum o existenta modesta cu Pole, care a devenit paznic silvic si apoi profesor de matematica la un gimnaziu. inainte de a se muta la Los Angeles, cei doi au locuit intr-o cabana rustica din satul de munte Sierra Madre, unde Nin facea curat si intretinea chiar ea gospodaria. Fiecare sot accepta sau cel putin se prefacea ca accepta scuzele pe care le nascocea pentru frecventele ei calatorii. Pole credea ca angajamentele literare o chemau la New York, in vreme ce lui Guiler ii spunea ca-si cauta odihna si relaxarea, din motive de sanatate, pe Coasta de Vest.
    Minciuna mariajului de pe o coasta si de pe cealalta, situatie riscanta la care ea se referea ca la „trapezul” ei, era solicitanta (si fara indoiala epuizanta) pentru Nin. Isi copia cu indigo scrisorile, avea retete eliberate pe ambele nume si si-a invatat prietenii de pe ambele coaste cum sa-i impiedice pe soti sa afle adevarul. Reteaua de neadevaruri pe care a tesut-o a devenit atat de complicata, incat a trebuit sa-si noteze detaliile, precum cunostintele pe care le folosise ca alibiuri, pe cartonase indexate si organizate „cutie a minciunilor”.
    Nu o data, castelul de carti de joc cladit cu atata grija de Nin a fost gata sa se prabuseasca, de pilda atunci cand Pole, vcnit la New York pentru un interviu de angajare, a aparut pe neasteptate, ca sa-i faca o surpriza. Un alt moment cand  a scapat ca prin urechile acului a fost cel in care Pole a primit un pont de la niste oaspeti beti, la o serata de la Hollywood, inai exact a primit numarul de telefon al rivalului sau din New York. I-a raspuns Nin, care, isteata, l-a informat ca-l supravegheaza temporar pe Guiler, care suferise o cazatura. Guiler, pe de alta parte, a acceptat povestea ei cum ca barbatul care o sunase era un admirator deranjat la cap, pe care-l intalnise in California. ”