„Brasovul Centenar, adica Brasovul la o suta de ani de centralitate geografica in Romania Unita, ar fi fost indreptatit sa-si reclame pozitia. Iar aici nu despre pozitie geografica este vorba; si orasul Sfantu Gheorghe, centrul administrativ al Covasnei, aflat la doar 35 de kilometri nord-est fata de Brasov, ar putea reclama acelasi lucru. Prin pozitia Brasovului ne referim la ceea ce spunea Nicolae Iorga, in raport cu momentul primei afirmari majore a natiunii romane si constiintei nationale, Revolutia Romana de la 1848: Ceia ce nu izbutisera sa faca iesenii, invidiati de cei din Bucuresti, sau bucurestenii, invidiati de cei de la Iasi, acest lucru l-au facut ardelenii la Brasov, care a ajuns sa fie la 1848 si dupa aceasta, centrul firesc al constiintei romanesti, punctul in care se concentrau, prin aceasta oglindire a muncii lui, razele culturii romanesti intregi, pregatind sufletul poporului pentru care aceasta cultura este facuta. Asadar, momentul 1848, incheind trei secole de centralitate culturala la Brasov, reclama continuitatea. Iar despre aceasta continuitate a demersurilor de afirmare a romanitatii, in care brasovenii erau vazuti de revolutionarul Simion Barnutiu drept cei mai lucratori si mai inflacarati pentru natiunea romana, avea sa afirme, peste timp, acelasi Nicolae Iorga: Unirea s-a plamadit in orasul de la poalele Tampei. Sa incercam, la o suta de ani de centralitate geografica, sa privim altfel generatiile literare. Anumite impulsuri, care ne determina sa vedem realitatea cotidiana a literaturii ca efect al expresiei unor valuri ale creatiei, estompate in timp, cu lungimea de unda de zece ani, ar putea fi, macar in 2018, lasate in umbra a ceea ce poate fi numita Generatia Unirii la Brasov. Ideologiile literare palesc in fata altor impulsuri ale celor care, prin textele lor, au contribuit la infaptuirea unirii, intocmai cum spunea Iorga. Sa-i amintim, macar in treacat, pe unii dintre marii scriitori si publicisti brasoveni care au trait momentul 1 Decembrie 1918 ca rezultat si al propriei munci: Maria Baiulescu (1860-1941), Axente Banciu (1875-1959), A.P. Banut (1881-1970), Zaharia Birsan (1879-1948), Andrei Birseanu (1858-1922), Ioan Bogdan (1864-1919), Gheorghe Bogdan-Duica (1865-1934), Ioan Alexandru Bran-Lemeny (1886-1954), Romulus Cioflec (1882-1955), Ovid Densusianu ((1873-1938), Vasile Goldis (1862-1932), Constantin Lacea (1875-1950), Adolf Meschendorfer (1877-1963), Cincinat Pavelescu (1872-1934), Ecaterina Pitis (1882-1963), Sextil Puscariu (1877-1948) s.a.”
Codul cartii: LIB2559-0808-5
