Dictionar indragostit de parfumuri. Portocaliu

Elisabeth de Feydeau de Saint-Christophe, nascuta Mabille de Poncheville, este nepoata lui Andre Mabille de Poncheville, poet si prozator francez, si stranepoata lui Georges Vidor, armator. Aceasta mostenire de familie a facut-o sa fie interesata, inca de la o varsta frageda, de scris, de istorie si de cultura franceza. Cand avea saisprezece ani, a descoperit puterea emotionala a parfumului dupa ce a mirosit prima data L’Heure Bleue de la Casa Guerlain, de care s-a indragostit pe loc. De atunci a fost atrasa peste masura de lumea aromelor, pe care o percepea ca pe un ecou al lumii muzicii si a pieselor pentru pian studiate de ea in copilarie. Dupa obtinerea doctoratului in istorie, a fost cooptata ca membra a Comisiei de afaceri culturale a Casei Chanel. A infiintat si a condus departamentele lor, dobandind primele notiuni despre materiile prime naturale ale aromelor. Apoi, in 1997, a hotarat sa-si fondeze propria companie, Arty Fragrance, in care a inceput sa lucreze in calitate de consultant pentru dezvoltare olfactiva si culturala pentru nume de prestigiu din universul producatorilor de parfumuri: Jean-Paul Gaultier, Chanel, Parfums Christian Dior si Guerlain, printre altii. Si-a continuat cercetarile fundamentale in acest domeniu si a publicat mai multe volume: Jean-Louis Fargeon, parfumeur de Marie-Antoinette (2005), L’Herbier de Marie-Antoinette (2012), Les Parfums: histoire, anthologie, dictionnaire (2011), Les 101 mots du parfums (2013). Astazi este cea mai pretioasa experta in parfumuri, fiind recunoscuta de cele mai mari si mai faimoase companii. Din 1998, preda la „l’ecole des parfumeurs” de la Versailles. A organizat o serie de expozitii, de pilda „Parfums Promenade”, la „Galerie des Galeries” (Galeries Lafayette, 2001) sau  „La Cour des Senteurs” (Versailles, 2013). In 2011, a lansat brandul „Arty Fragrance by Elisabeth de Feydeau”, sub umbrela caruia creeaza si comercializeaza o linie de parfumuri de nisa inspirate din luxul si stilul sofisticat din Franta secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, care pot fi percepute, mai bine ca oriunde, la Chateau de Versailles.