De ce ne ingrasa dietele?

De ce ne ingrasa dietele? Sa scapam de obsesia slabitului
In sfarsit, iata un om de stiinta care abordeaza, in aceeasi lucrare, noile teorii despre comportamentul pe care ar fi bine sa-l avem in ceea ce priveste pierderea in greutate si incercarile la care ne provoaca zi de zi tot felul de diete pe care le tinem. De-abia astept ca aceasta carte sa fie publicata pentru a o oferi pacientilor mei. – Dr. HENRY S. LODGE, profesor la Columbia University Medical Center si coautorul lucrarii Younger Next Year
In aceasta lucrare foarte bine documentata, Sandra Aamodt desfiinteaza gandirea conventionala despre diete, construind un studiu de caz complex care ne arata ca, daca vrem sa fim sanatosi, ar fi mai bine sa renuntam la diete decat sa fim obsedati de ele. Este o lectura esentiala in societatea actuala care are obsesia slabitului. – Dr. TRACI MANN, autoarea lucrarii Secrets from the Eating Lab
Aceasta carte remarcabila trage un important semnal de alarma asupra efectelor negative pe termen lung pe care dietele le au asupra corpului si mintii noastre. O recomand cu caldura tuturor persoanelor obsedate de masurarea caloriilor si acelora care incearca sa creasca copii sanatosi fizic si mental, in aceasta lume nebuna dupa mancare. – JONATHAN BAILOR, autorul cartii The Calorie Myth
Dr. SANDRA AAMODT este coautor al lucrarilor Welcome to Your Brain (Secretele creierului uman) si Welcome to Your Child’s Brain. A fost director editorial al revistei stiintifice Nature Neuroscience, o aparitie de prestigiu in domeniul cercetarilor neurostiintifice. Are contributii permanente la prestigioasele publicatii New York Times, Washington Post, El Mundo si The Times din Londra.
Fragment din volumul „De ce ne ingrasa dietele” de Sandra Aamodt:
Cum protejeaza sportul sanatatea
Un proces celular important, care sta la baza obezitatii, conditiei fizice si problemelor de sanatate legate de stres, cum ar fi diabetul si bolile de inima, creeaza o coeziune intre ele. Inflamarea celulara este o reactie la tulburarile metabolice, care pot ajunge sa-i faca rau organismului. Asa cum am aflat mai devreme, inflamatia creierului poate determina cresterea limitelor de greutate aparate de creier. O modalitate de a produce aceasta reactie de inflamare a unei celule adipoase este sa depaseasca capacitatea de stocare.
Problema nu este grasimea in sine, atata timp cat ramane la locul ei, dar grasimea care nu este depozitata in mod corespunzator determina reactii inflamatorii. Inflamarea celulara are loc in mod progresiv, pe masura ce creste greutatea corporala, nu numai in celulele adipoase, ci si in ficat, pancreas si creier. Putem spune ca depozitarea de grasime conteaza mai mult pentru sanatate decat abundenta de grasime, ceea ce reiese din doua exemple. In primul rand, eliminarea a mai mult de 9 kilograme de grasime abdominala, de la persoanele obeze, prin liposuctie nu imbunatateste sensibilitatea la insulina sau factorii de risc pentru bolile de inima, deoarece liposuctia nu reduce cantitatea de grasime stocata in toate celulele. Pierderea in greutate prin liposuctie este recuperata, de obicei, in alta parte a corpului, in termen de cateva luni, asa cum ne-am astepta din cauza termostatului de greutate. In al doilea rand, oamenii si animalele de laborator care au o boala genetica ce-i impiedica sa produca celule care depoziteaza grasimea sunt mai slabi si predispusi la multe boli asociate cu obezitatea. Ei au un nivel crescut de trigliceride in sange si rezistenta severa la insulina. Pentru ca grasimea lor nu se poate acumula in celulele adipoase din care face parte, ajunge in ficat (unde creste productia glucozei, trigliceridelor si a colesterolului, provocand ciroza cele din urma), in celulele producatoare de insulina (unde poate provoca diabet) si in inima (unde provoaca boli de inima).”