Tu n-ai trait nimic

„Cum arata dosarul de urmarire al unei povesti de dragoste? Ei bine, nu exista nici o diferenta intre acesta si urmarirea unui criminal periculos, pentru ca nivelarea trece din planul stilistic in cel structural. Ba mai mult, asa cum dispare orice urma de umanitate din descrierea actiunilor celui urmarit, tot asa viata in sine capata forma vasului in care este turnata. Gabriel H. Decuble analizeaza tocmai stranietatea rezultata din ciocnirea vietii cu propria ei relatare functionareasca: actiunile eroului sau isi pierd aerul de normalitate, sint distorsionate ca intr-o oglinda a unui cabinet de curiozitati, tocmai pentru ca se vad inscrise in cadrul mai larg al inregistrarii lor de catre functionarii Castelului. In confruntarea Om-Stat, primul nu are nici o sansa.” (Bogdan-Alexandru Stanescu)