Umanism si teologie. Paideia Christi

Textele Umanism si Teologie si Paideia Christi se prezinta mai mult decat actuale in aceste vremuri in care, precum in deceniul premergator celui de-al Doilea Razboi Mondial, a devenit din nou o moda in a accentua rupturile, revolutiile, conflictele si discontinuitatile istorice. Werner Jaeger, urmand modelul Sfintilor Parinti si al Sfantului Toma de Aquino, ne ofera o perspectiva asupra dezvoltarii teologiei crestine in raport cu filosofia greaca in care diferentele si contrastele sunt suprimate intr-o sinteza care reuseste sa indreptateasca fiecare moment al progresului istoric. Istoria este un tot organic in care fiecare parte, desi aparent autonoma, este subintinsa si salvgardata de intreg. Mai mult decat atat, pentru filosofii greci si teologii crestini, istoria nu numai ca are un sens, dar ea este si locul de desfasurare a pedagogiei providentiale care calauzeste umanitatea inspre implinirea propriei ei naturi, al carui scop ultim este, indiferent de cum il numim, eternizarea, indumnezeirea sau restaurarea asemanarii cu Dumnezeu. Aceasta este vechea si nepieritoarea intelepciune umanista pe care Jaeger ne-o propune ca antidot la derivele fals umaniste. – Dan Siserman

Cand Platon si Aristotel, urmand calea lui Socrate, au reinstituit certitudinea lui Dumnezeu ca principiu suprem al lumii naturale si sociale, nu intentionau sa se intoarca la epoca mitologica, ci voiau sa dezvaluie samburele indestructibil al realitatii, pe care religia in etapa sa mitica il simbolizase prin forme mitice. De aceea, ei abordau acum acea realitate pe care religia o numise theos prin intermediul ratiunii, sau, cum spune limba greaca, logos. Rezultatul acestui efort intelectual este numit theologia.