Clujeanul Vasile Gogea este un scriitor cu program. Multimea sa de carti si preocupari trece de la poezie la proza, de aici la filosofie, eseistica, critica si istorie literara, editii cu aspect academic etc., dintre care cele mai cunoscute sint cartile sale inchinate lui Caragiale (Oftalmologia sau ochelarii lui nenea Iancu, 2002, si Mofteme, 2012). Dupa meditatiile asupra lui Hegel, ale caror ecouri nici nu s-au stins inca, Vasile Gogea iese la rampa cu o carte mai insolita: notatiile sale de pe blogul pe care-l detine, pe anii 2010-2014 (La scara blogului. Jurnal dedus (2010-2014) confirmind astfel asertiunea, daca mai era nevoie s-o reiteram, ca un scriitor care se respecta nu lasa nimic la intimplare si ca, la el, orice cit de mica consemnare (si insemnare) are un scop precis: acela de a ajunge la public. Mircea Popa
Fragmenrt din carte:
„Mai mult ca oricind, in plin sezon de vacanta, lumea intreaga pare bintuita de oboseala. Crize: politice, economice, culturale, spirituale, identitare, ecologice; revolte, revolutii, razboaie: pasnice, violente, legitime sau nu, genocidare, clasice si ultramoderne; cataclisme naturale, tehnologice, terestre sau cosmice toate acestea pot fi surse ale acumularii unei oboseli globale a societatii omenesti, a omului insusi, prins, aproape sufocat, intr-o definitie ce se dovedeste tot mai incompleta, mai infirma. Intrebarea care se pune, simplificind pina la limita vulgarizarii, este cum va depasi lumea aceasta oboseala: va apela din nou la… opiu, sau va gasi o cale… naturista? Am gasit sugerat (in fapt, formulat destul de ferm, daca nu chiar ultimativ dar relativizat, oarecum vinovat, doar de distanta in timp acumulata de la momentul redactarii lui) un raspuns posibil intr-o pagina memorabila a celui care a fost maitre a panser (din pacate, nu si maitre de conscience!) al lui Martin Heidegger, rnarele fenomenolog Edrnund Husserl. (Rinduri de o intensitate filosofica-etica echivalenta se pot citi si in finalul condensatei sinteze „Existenta tragica”, a filosofului roman D. D. Rosca.) Va invit s-o cititi si, asa obositi cum sunteti in vacanta, poate chiar acolo unde oboseala aceasta pare sa cuprinda insusi locul de nastere al spiritului european, sa meditati o clipa la ceea ce Husserl a numit, dupa Heinrich Heine, Lebenswelt.”
Fragmenrt din carte:
„Mai mult ca oricind, in plin sezon de vacanta, lumea intreaga pare bintuita de oboseala. Crize: politice, economice, culturale, spirituale, identitare, ecologice; revolte, revolutii, razboaie: pasnice, violente, legitime sau nu, genocidare, clasice si ultramoderne; cataclisme naturale, tehnologice, terestre sau cosmice toate acestea pot fi surse ale acumularii unei oboseli globale a societatii omenesti, a omului insusi, prins, aproape sufocat, intr-o definitie ce se dovedeste tot mai incompleta, mai infirma. Intrebarea care se pune, simplificind pina la limita vulgarizarii, este cum va depasi lumea aceasta oboseala: va apela din nou la… opiu, sau va gasi o cale… naturista? Am gasit sugerat (in fapt, formulat destul de ferm, daca nu chiar ultimativ dar relativizat, oarecum vinovat, doar de distanta in timp acumulata de la momentul redactarii lui) un raspuns posibil intr-o pagina memorabila a celui care a fost maitre a panser (din pacate, nu si maitre de conscience!) al lui Martin Heidegger, rnarele fenomenolog Edrnund Husserl. (Rinduri de o intensitate filosofica-etica echivalenta se pot citi si in finalul condensatei sinteze „Existenta tragica”, a filosofului roman D. D. Rosca.) Va invit s-o cititi si, asa obositi cum sunteti in vacanta, poate chiar acolo unde oboseala aceasta pare sa cuprinda insusi locul de nastere al spiritului european, sa meditati o clipa la ceea ce Husserl a numit, dupa Heinrich Heine, Lebenswelt.”
Codul cartii: CMI978-606-8513-73-7
