Curierul diplomatic

Volumul cuprinde editoriale, articole de presa si interviuri publicate de autor in ziare si reviste de cultura in intervalul martie 2006 – iulie 2009. Toate se refera la situatii si evenimente care privesc relatiile internationale, fie ale Romaniei, fie ale altor state sau organizatii internationale, dar care privesc direct sau indirect Romania. Temele abordate sunt extrem de diverse si reflecta experienta autorului in domeniul relatiilor internationale atat ca membru al Comisiei de Politica Externa a Parlamentului Romaniei si deputat in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, cat si ca Sef de misiune diplomatica a Romaniei in strainatate.
Din cuprins:
? Dictatura de langa noi;
? Chestiunea iraniana;
? Interviuri despre Bielorusia si lumea slava;
? Contenciosul romano-ucrainean (sau ce au de impartit Romania si Ucraina);
? Din nou razboi in Tara Cedrilor;
? Gordon Brown si Statele Unite;
? Limba romana ca tema politica;
? Papa si Patriarhul;
? E greu sa fii presedintele Serbiei;
? Extinderea NATO si riscurile ei;
? Turcia in dilema ;
? China, miracol si paradox;
? O dinastie comunista
Fragment din carte:
„Despre „filosoffi politicii externe”
Afiat, zilele trecute, la Tripoli, in Libia, intr-o vizita la invitatia „marelui lider”, colonelul Al Ghadafi, dl. Traian Basescu a facut o declaratie care merita o oarecare atentie din partea celor care urmaresc cu mai mult interes politica externa a Romaniei; se intelege ca cei care se ocupa direct de aceasta politica – diplomatii – trebuie sa-i acorde o atentie deosebita. In esenta, dl. Traian Basescu, in stilu-i binecunoscut, acuza toti diplomatii Romaniei de dupa ’89, in frunte cu ministrii de Externe, ca ani in sir n-au privit decat spre Bruxelles si au neglijat sau au acordat prea putina atentie altor zone ale lumii in care Romania are sau ar putea sa-si descopere niste interese. „Toti filosofii politicii externe din Romania nu stiu sa ia drumul tarilor din Africa si Asia” – afirma domnia sa iar multi politicieni romani manifesta un adevarat „dispret pentru orice altceva decat Bruxelles si pentru hoteluri de cinci stele”. Se subintelege ca aceasta perioada tragica din istoria postde-cembrista a diplomatiei romanesti ia sfarsit odata cu vizitele pe care Traian Basescu le face in tari din Africa si Asia, la loc de frunte afiandu-se chiar vizita in Libia – de unde a dat aceasta declaratie.
Nu rezulta din declaratia sa – cel putin din varianta aparuta in presa – daca actualul ministru de Externe face sau nu parte din „filosofii politicii externe”. Cred ca aceasta declaratie, ca multe altele ale lui Traian Basescu, urmareste cateva obiective, din care pot atninti cel putin doua:
– sa socheze si, eventual, sa produca neliniste in domeniul vizat;
– sa marcheze clar hotarul dintre ce a fost inaintea lui – greaua mostenire – si „Epoca Traian Basescu”, plina de succese si inovatii, inclusiv in politica externa. ”