Avans si lichidare

Gunoierii
Stau si canta molcom la fereastra
Strada ii inalta din ciment
Omenirea plange ca o proasta –
– Ca o teava de esapament
Gunoierii-si canta tragedia
Fluturi maturand pe caldaram
Unde Dumnezeu s-a dus vecia
Si mireasma florii de salcam?
Ii pudreaza luna-n praf de creta
Sunt al noptii fascinant decor
Impartind sub geam de Julieta
Vodca si amarul painii lor
Catre ora patru dimineata
Par vremelnici, mesianici hoti
Se ridica si-si culeg viata –
Fiecare-un tomberon cu roti –
Bufnitele pleaca la culcare
Noi, in somnul derutant pierim.
Gunoierul e o provocare:
Este cel mai vesnic anonim
Dar sa fiu la moda cu prostia
Cartea-n strada brusc am aruncat
Cine sa-mi citeasca poezia?
Doar un gunoier s-a aplecat
Si mirat ca Dumnezeu ii scrie
I-a raspuns cu-aceasta poezie.